Slăbești repede, dar cu ce preț? Riscurile scăderii bruște în greutate și primul pas către o schimbare sănătoasă

O dietă drastică poate face ca numărul de kilograme să scadă rapid, dar nu garantează că organismul devine mai sănătos. Dimpotrivă, pierderea accelerată în greutate și eliminarea nesupravegheată a unor grupe de alimente sunt principalii factori care pot favoriza deficite nutriționale, nămol biliar, microlitiază și chiar complicații precum pancreatita acută. Un consult de medicina stilului de viață poate fi primul pas către schimbări potrivite nu doar în alimentație, ci și în privința mișcării, somnului și a celorlalte obiceiuri care influențează sănătatea, astfel încât scăderea în greutate să se producă în siguranță, iar rezultatele să se mențină. Consultul nu începe cu o simplă listă de alimente interzise și nu se rezumă la prescrierea unui tratament, ci presupune evaluarea stării de sănătate și cu recomandări adaptate fiecărei persoane, subliniază dr. Mădălina Abagiu, medic primar de medicină internă în cadrul Clinicii MedLife Polisano din Sibiu, cu specializare în medicina stilului de viață. 

Ca punct de plecare în medicina stilului de viață și înainte de orice intervenție personalizată pentru fiecare pacient în parte este necesară stabilirea punctului de pornire: statusul corporal la momentul T0. Pentru aceasta, medicul recomandă un set de analize de laborator care urmăresc funcția fiecărui organ, la care se adaugă investigațiile imagistice, printre care ecografia abdominală, ecocardiografia și ecografia tiroidiană. Funcționarea organelor și a sistemelor organismului este interdependentă, precizează dr. Abagiu.

„Pentru că medicina stilului de viață nu are legătură doar cu alimentația, ci urmărește impactul pe care îl are alimentația asupra întregului organism. Iar când investigăm, nu mergem doar pe o anumită nișă: privim atât structura – imagistic, prin ecografie – cât și funcția – prin analize de laborator”, sintetizează specialista.

Rolul esențial al alimentației: „Stă la baza a 60%-70% dintre bolile cu care ne confruntăm zi de zi”

Fără doar și poate, unul dintre pilonii principali ai stilului de viață sănătos îl reprezintă dieta, pentru că organismul nu poate rămâne sănătos în contextul unei alimentații dezechilibrate și al consumului frecvent de produse cu valoare nutritivă scăzută.

„În primul rând, aș pune accent pe echilibru, nu doar pe liste de alimente permise sau interzise. Desigur, ar trebui limitate produsele de tip fast-food, alimentele ultraprocesate, prăjelile și excesul de grăsimi – lucru pe care, în teorie, toată lumea îl cunoaște. În practică, însă, este important să învățăm să reducem aportul excesiv de carbohidrați și grăsimi, în special din produse ultraprocesate. Când vorbim despre grăsimi, nu ne referim doar la ulei, ci și la unt, smântână și alte produse similare. La fel, excesul de carbohidrați poate proveni din paste făinoase, pâine și din alte alimente pe care majoritatea dintre noi le consumă frecvent. Pare o alimentație obișnuită, dar insist asupra ei pentru că, fără să exagerez, stă la baza a 60%-70% dintre bolile cu care ne confruntăm zi de zi”, subliniază medicul.

Specialista le recomandă pacienților să reducă produsele ultraprocesate și să aleagă alimente gătite simplu, prin metode precum fierberea, coacerea sau prepararea la abur. „Alimentele ar trebui gătite cât mai simplu și mai natural, iar prăjelile ar fi bine să fie evitate. Dacă apar, din când în când, mici abateri, nu reprezintă însă o problemă majoră. La fel de important este să nu eliminăm inutil grupe întregi de alimente și să nu urmăm un regim excesiv de strict, pentru că organismul are nevoie de o alimentație variată și echilibrată. Există, desigur, excepții în cazul persoanelor cu anumite diagnostice, pentru care unele alimente trebuie limitate sau excluse. De exemplu, pacienții cu diabet trebuie să fie atenți nu doar la dulciuri și la produsele procesate, ci la toate sursele de carbohidrați, inclusiv pâine, paste făinoase, fructe și chiar miere. Modul în care ne alimentăm se reflectă și în analizele de laborator, pe care le urmărim tocmai pentru a identifica din timp eventualele dezechilibre și pentru a preveni apariția unor probleme de sănătate”, subliniază medicul.

Dr. Abagiu precizează că pacienții nu vin la consult de medicina stilului de viață doar pentru a li se recomanda o listă de alimente permise sau interzise. „Noi, la MedLife, privim medicina stilului de viață în ansamblu, nu doar strict pe partea de alimentație. Pacienții ni se adresează pentru a identifica nu doar carențele de vitamine sau minerale, ci și boli aflate în stadii incipiente sau, uneori, avansate”.

Recomandările sunt adaptate fiecărei persoane

Al doilea pilon important care susține sănătatea și longevitatea este activitatea fizică. „Îi încurajăm pe pacienți să facă mișcare, indiferent dacă au sau nu o afecțiune diagnosticată. Și în acest caz, esențial este echilibrul, iar tipul și intensitatea activității trebuie adaptate fiecărei persoane. Mișcarea nu înseamnă doar alergare în parc, exerciții pe bandă sau antrenamente intense la sala de fitness. Poate însemna și 30 de minute sau o oră de mers pe jos, în aer liber, fără un ritm neapărat alert. Chiar și acasă pot fi făcute exerciții pentru coloană sau pentru diferite grupe musculare. Recomandările trebuie adaptate programului fiecăruia, timpului disponibil și, mai ales, stării de sănătate. De exemplu, persoanele care au suferit intervenții la nivelul coloanei sau au alte afecțiuni care le limitează mobilitatea au nevoie de un tip de mișcare ales în funcție de posibilitățile și restricțiile lor”, mai spune medicul.

Personalizarea este cuvântul de ordine când vine vorba despre medicina stilului de viață, precizează dr. Abagiu: „Nimănui nu i se dă o listă de alimente permise sau interzise și nimeni nu este încurajat să slăbească un anumit număr de kilograme. Noi încurajăm pacienții să trăiască în prezent, în echilibru și să-și schimbe stilul de viață pentru a limita evoluția unor afecțiuni deja existente și pentru a reduce riscul apariției altora”, explică medicul.

Rezultatele pe termen lung contează

Nu de puține ori, problemele emoționale și mâncatul emoțional pot contribui la creșterea în greutate. „Rezultatele bune țin și de dorința lor, de ambiția de a lupta cu surplusul de greutate, cu bolile și, evident, de a ține cont de recomandările noastre privind alimentația. Însă aș pune accent și pe latura afectiv-emoțională”, subliniază medicul rolul psihicului în această ecuație.

Rezultatele bune se măsoară în timp, deoarece obiectivul nu este ca pacientul să atingă temporar o stare bună, pe care ulterior să o piardă, ci ca îmbunătățirile obținute să se mențină și să se consolideze pe termen lung.

Somnul odihnitor este o componentă esențială a stilului de viață sănătos. „În lipsa unui somn odihnitor, ne este greu să ne desfășurăm activitățile obișnuite, cu atât mai mult să atingem performanțe. Somnul influențează întregul organism, de la funcționarea creierului și digestie până la reglarea proceselor metabolice care au loc la nivel gastrointestinal”, atrage atenția dr. Abagiu.

Dintre pacienții care se prezintă la cabinet, mai spune medicul, mulți sunt tineri cu supraponderalitate sau obezitate. „Din păcate, avem foarte mulți pacienți cu supraponderalitate sau obezitate încă de la vârste tinere, uneori chiar de la 18 ani. Încercăm să-i ajutăm să înțeleagă efectele pe care excesul de greutate le poate avea asupra întregului organism. Mulți oameni pun creșterea în greutate exclusiv pe seama unor afecțiuni tiroidiene, însă lucrurile nu stau întotdeauna așa. Afecțiunile tiroidiene pot contribui la modificări ale greutății, dar, în cele mai multe cazuri, alimentația și stilul de viață au un rol esențial”, susține medicul.

În plus, este important să conștientizăm că excesul de greutate poate crește riscul de boli cardiovasculare. „Obezitatea se asociază frecvent cu valori crescute ale colesterolului, hipertensiune și alte dezechilibre metabolice, factori care favorizează apariția și progresia aterosclerozei. Acestea îngustează vasele și împiedică circulația normală a sângelui, reducând fluxul normal de sânge. Dacă sunt afectate arterele coronare, care alimentează inima cu sânge, crește riscul de infarct miocardic. La nivelul arterelor care irigă creierul, plăcile de aterom pot contribui la apariția unui accident vascular cerebral. Iar când sunt afectate arterele membrelor inferioare, circulația sângelui către picioare poate fi redusă, uneori fiind necesare, în timp, proceduri de revascularizare, intervenții de revascularizare, inclusiv bypass vascular”, atrage atenția medicul.

„Ca și cum ai căra o jumătate de sac de ciment în fiecare zi”

Fumatul este un factor de risc important, care trebuie conștientizat. „Fumatul favorizează deteriorarea pereților vaselor de sânge și accelerează procesul de ateroscleroză. Vestea bună este că acest proces poate fi încetinit, iar riscul cardiovascular poate fi redus atunci când pacientul cu obezitate sau supraponderalitate renunță la fumat și adoptă un stil de viață mai sănătos. Schimbarea apare mai ușor atunci când oamenii înțeleg concret consecințele. De exemplu, surplusul de greutate pune o presiune suplimentară asupra articulațiilor, ca și cum persoana ar căra zilnic o jumătate de sac de ciment în fiecare zi, iar acumularea plăcilor de aterom în vase poate îngreuna circulația sângelui și crește riscul de infarct sau de accident vascular cerebral. Am observat că explicațiile încărcate de termeni medicali nu îi ajută întotdeauna pe pacienți să urmeze recomandările. În schimb, când informațiile sunt traduse într-un limbaj simplu, iar oamenii înțeleg ce riscuri au și ce pot face concret, începe schimbarea și crește probabilitatea ca ei să respecte recomandările pe termen lung”, spune medicul.

Pe măsură ce pacienții pierd în greutate și reușesc să se mențină, se schimbă și starea lor psihică, punctează dr. Abagiu. „Își creează o stare de bine și nu mai vor să revină la starea în care erau. Îi văd periodic la control, pentru că vin tocmai pentru a-și verifica starea de sănătate.”

Modificarea regimului alimentar, doar după verificarea stării de sănătate

Majoritatea oamenilor își pot îmbunătăți treptat stilul de viață, cu recomandări adaptate situației lor medicale și personale. Schimbarea începe mereu cu un prim consult care oferă o imagine de ansamblu asupra sănătății. 

„După acest prim consult urmează modificarea stilului de viață. Niciodată nu începem cu un tratament, ci cu un regim alimentar adaptat, fără de care tratamentul nu ar putea avea efect. Majoritatea pacienților vor soluții rapide, însă de multe ori, astfel de soluții dau rezultate pe termen scurt. Pe termen lung, riscul este de a reveni de unde au plecat. Noi ne concentrăm asupra rezultatelor pe termen lung”, subliniază medicul.

Potrivit specialistei, orice modificare a regimului alimentar înainte de verificarea stării de sănătate este foarte riscantă. De exemplu, atunci când aportul anumitor glucide sau lipide este redus, o restricție alimentară severă sau dezechilibrată poate produce deficite ori alte efecte nedorite, atrage atenția dr. Abagiu: „Am văzut astfel de cazuri la cabinet: persoane care, după o scădere rapidă în greutate produsă de regimuri foarte restrictive, au dezvoltat nămol biliar sau microlitiază, adică pietricele la fiere. Calculii mici pot migra în canalul biliar principal și pot bloca zona de vărsare a canalului pancreatic, provocând pancreatită acută. De ce dau acest exemplu? Pentru că, în urma pierderii unui număr mare de kilograme într-un timp scurt poate apărea așa-numitul «mâl la fiere». Pacientul, observând că pierde în greutate, poate continua regimul restrictiv, ceea ce crește riscul apariției microlitiazei”, explică medicul.

Un consult de medicina stilului de viață poate contribui la reducerea riscului unor astfel de probleme, iar procesul de modificare a alimentației poate fi unul controlat și cu riscuri minime pentru starea generală de sănătate, conchide dr. Abagiu.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife