Sari direct la conținut

Slovacia, campion al cresterii economice in Zona Euro, gratie industriei auto

HotNews.ro

Evolutia buna a sectorului auto din Slovacia face din aceasta tara mica un campion al cresterii economice in randul celor 17 state ale zonei euro, in pofida crizei datoriilor suverane care domina cea mai mare parte a tarilor din uniunea economica si monetara, relateaza AFP.

Chiar daca in Franta grupul PSA Peugeot Citroen a anuntat un plan de reducere a locurilor de munca cu 8.000 de posturi, in Slovacia, din contra, acesta a facut 900 de noi angajari de la inceputul anului 2012.

Aceasta tara de 5,4 milioane de locuitori, membra a zonei euro incepand cu 2009, gazduieste intreprinderi ale unor companii precum Volskwagen (Germania), PSA Peugeot Citroen (Franta) si Kia Motors (Correa de Sud).

Totodata, domeniul auto este principalul motor al sectorului industrial, sector care numara 72.000 de angajati si reprezinta 39% din economia nationala.

Economia slovaca este asteptata sa creasca cu 1,8 procente in acest an, spre deosebire de media zonei euro, pentru care Comisia Europeana prognozeaza o contractie de 0,3%.

In timpul ultimei crizei economice globale, din 2008, Slovacia a simtit puternic scaderea cererii din Europa Occidentala, inregistrand in anul 2009 o reducere a Produsului Intern Brut de 4,9 procente.

Apoi, o schimbare de strategie a fost operata in intreprinderi, care s-au concentrat pe productia de modele mici, ieftine.

„Masinile mai mici si mai ieftine, produse in Slovacia, sunt perfecte in perioada de criza”, a subliniat Vladimir Balaz, analist de la Academia slovaca de stiinte.

„Pentru a produce masini mai ieftine si pentru a castiga bani, constructorii de automobile au preferat tari care aveau un cost redus. Slovacia dispune de o mana de lucru relativ ieftina si calificata si o buna pozitie in Europa Centrala pentru a exporta in tarile din Est, unde pietele de automobile sunt mai putin saturate”, a explicat Vladimir Vano, analist al Volskbank.

Intrarea in zona euro a oferit Slovaciei un avantaj concurential in raport cu alte state producatoare de masini, precum Ungaria si Republica Ceha, permitand investitorilor sa evite conversia in moneda locala (si eliminand, prin urmare, riscul provenit de fluctuatia cursului de schimb).

„Daca producatorii de automobile se vor confrunta cu o scadere a cererii, acestia vor dori sa isi reduca productia din strainatate si o vor maximiza pe cea de aici”, a precizat Vano.

„Forta Slovaciei este reprezentata de faptul ca intreprinderile auto de aici sunt cele mai moderne din lume”, a spus Josef Uhrik, lider al asociatiei industriei auto.

PSA Peugeot Citroen produce la uzina sa din Trnava (vest) modelul Citroen C3 si noul Peogeot 208. Grupul, care detine 3.500 de salariati in Slovacia, are ca obiectiv productia a 300.000 de masini in 2013. Comparativ, in Republica Ceha, compania comuna TPCA, reunind grupul PSA si grupul japonez Toyota, a anuntat marti renuntarea la 345 din cei 2.800 de salariati ai sai, in jur de 12% din totul personalului.

La randul sau, Volskwagen si-a anuntat intentia de a investi 1,5 miliarde de euro in Slovacia si angajarea a 500 de persoane, care se vor adauga celor 8.400 de salariati deja existenti. Gigantul german, care si-a lansat productia de modele mici Volskwagen UP!, Skoda Citio si Seat Mii anul trecut in intreprinderea din Bratislava, unde aceasta a produs si modelele 4 X 4 Touareg, Audi Q7 si Porsche Cayenne, doreste sa atinga o capacitate de productie de 400.000 masini pe an in cursul urmatorilor doi ani.

In plus, grupul sud-coreean Kia, care produce Kia cee’d, Kia Sportage si Kia Venga la uzina din Zilina (Nord), si-a anuntat cresterea cu 10% a productiei in primul semestru si vizeaza o capacitate de 300.000 de masini in 2013.

Cu toate acestea, economia slovaca nu este indiferenta la fluctuatile din tarile vecine.

„20% dintre exporturile slovace merg spre Germania si tarile din zona euro”, a precizat Vladimir Vano.

„Daca Germania se confrunta cu un scenariu rau si Slovacia va fi afectata in egala masura”, a adaugat Vladimir Balaz.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro