Sonda europeană Hera, care va cerceta asteroidul lovit cu succes de NASA în 2022, a fost asamblată. Și România a contribuit la misiune

Sonda europeană Hera a ESA, care va fi trimisă către asteroidul Dimorphos, a fost asamblată la Bremen, unde au fost unite cele două componente de bază ale acesteia, scrie space.com. Sonda va fi trimisă cu o rachetă SpaceX, în octombrie 2024, iar drumul ei va dura 26 de luni.

În această ultimă etapă, sonda a fost asamblată la Bremen, procesul a durat trei ore, iar acum va fi trimisă în Olanda, pentru teste și pentru adăugarea unor mici componente finale.

Lansarea în spațiu se va face de la Cape Canaveral, în toamna lui 2024, iar sosirea la sistemul binar de asteroizi este gândită pentru finalul anului 2026 (decembrie).

Sonda are 870 kg și va fi lansată cu o rachetă Falcon 9.

Hera este în mitologia greacă zeița protectoare a căsniciei, a căminului și a femeilor măritate, precum și regina zeilor și a oamenilor. La romani este identificată cu Iunona.

Reamintim că NASA a reușit să devieze un asteroid de pe traiectoria sa, prăbușind o sondă spațială pe suprafața sa la sfârșitul lunii septembrie 2022, într-o misiune de testare inedită care va ajuta omenirea să învețe cum să se protejeze de o posibilă amenințare viitoare.

Sonda misiunii DART a lovit în mod deliberat ținta sa, asteroidul Dimorphos, care este un satelit al unui asteroid mai mare numit Didymos. Dimorphos, asteroidul pe care NASA l-a interceptat, nu constituie niciun pericol pentru Terra, ci servește doar ca obiect ceresc de test pentru această misiune. Asteroidul are 163 de metri lățime. Dimorphos orbitează în jurul unui asteroid mult mai mare, Didymos, care are 790 de metri diametru. Cei doi alcătuiesc un sistem binar.

Inițial misiunea europeană Hera a fost gândită să fie martoră în timp real a impactului DART, dar au apărut amânări semnificative. Hera va analiza sistemul de asteroid cu aparatele sale: senzori Lidar, cameră optică și o cameră termică pentru analizarea compoziției.

Sonda spațială HERA, ce are aproximativ dimensiunile unui birou, va realiza și primele demonstrații experimentale a numeroase noi tehnologii, cum ar fi sistemul de navigare automată în jurul asteroidului — asemănătoare mașinilor cu pilot automat de pe Pământ — în timp ce va colecta date științifice importante, care îi vor ajuta pe oamenii de știință, precum și pe cei ce vor gândi viitoarele misiuni spațiale, să înțeleagă mai bine compoziția și structura asteroizilor.

La misiunea Hera a contribuit și România, țara noastră fiind responsabilă, alături de Portugalia, de proiectarea unui altimetru laser, instrument ce va oferi informații vitale pentru navigația autonomă a misiunii.

În plus, România a lucrat și la unitatea de procesare de imagini, sistemul de conexiuni și echipamentul electronic de testare, contribuind și la sistemul de ghidare, navigație și control (GNC).

Hera va lansa, pentru prima dată în spațiul cosmic îndepărtat, sateliți europeni CubeSats — mini-sateliți, construiți din module de 10 cm. Aceștia vor studia asteroizii îndeaproape și vor folosi pentru prima dată o sondă radar pentru a investiga interiorul unui asteroid, instrumentul fiind o versiune îmbunătățită a sistemului radar care a fost folosit de ESA în misiunea Rosetta, ce a studiat o cometă.