Sari direct la conținut

Sondaj PwC: Prețul certificatelor de carbon din UE își va încetini creșterea până în 2030, după nivelul record înregistrat în acest an

PwC România
Dinu Bumbăcea, Foto: PwC România
Dinu Bumbăcea, Foto: PwC România

Majorarea prețului certificatelor de emisii de carbon în Europa va fi mai lentă în anii următori, fiind estimat să ajungă la circa 100 euro până în 2030, consideră cele 210 companii membre ale Asociației Internaționale de Tranzacționare a Emisiilor (IETA), respondente la un sondaj realizat de PwC Marea Britanie. Astfel, companiile se așteaptă la un preț de 85,45 euro/tCO2 între 2022-2025 și de 99,63 euro/tCO2 între 2026-2030. Previziunile sunt optimiste având în vedere evoluția din ultimul an a prețului certificatelor care a înregistrat o creștere de 64%, depășind pentru prima oară în istorie pragul de 90 euro/ tCO2 în februarie 2022.

”Politicile UE care vizează reducerea importurilor de gaze rusești și accelerarea implementării surselor regenerabile de energie sunt principalii factori care vor influența evoluția prețului carbonului până în 2030. În același timp sondajul a constatat că războiul din Ucraina și preocupările privind securitatea energetică, în actualele condiții, ar putea determina Europa să adopte obiective climatice mai ambițioase. De altfel, anul 2022 este foarte important pentru piața certificatelor de carbon, având în vedere că se apropie negocierile finale pentru pachetul „Fit for 55”, vor continua discuțiile privind modul de aplicare a angajamentelor privind acordul de la Paris luate în cadrul COP26 (Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice) și se așteaptă evoluții importante în materie de reglementare pe piața voluntară a carbonului”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC Romania.

Peste jumătate dintre respondenți s-au arătat pesimiști față de progresele înregistrate în transpunerea în acțiuni a angajamentelor de la COP26, declarând că nu s-au înregistrat progrese semnificative. Mai mult, ei consideră insuficient acest acord pentru atingerea obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris.

Pe de altă parte, propunerea UE de înființare a mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) este considerată o măsură eficientă pentru protecția UE împotriva riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Cu toate acestea, respondenții au subliniat că riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ar putea continua să apară pentru industriile orientate spre export, dacă nu se găsește o soluție de reglementare adecvată.

Participanții au manifestat un optimism prudent și în privința rolului pe care îl au noile organisme de guvernanță ale pieței voluntare a carbonului (VCM) pentru îmbunătățirea calității creditelor de carbon. Cererea de credite de carbon pe piața voluntară a înregistrat o creștere semnificativă în 2021, valoarea acestei piețe la nivel mondial depășind pentru prima dată un miliard de dolari. Promisiunile tot mai numeroase ale corporațiilor de asumare a obiectivelor net zero reprezintă un factor-cheie al acestei evoluții. Două treimi dintre respondenții la sondaj consideră că VMC va putea acomoda creșterea necesară pentru a satisface cererea rezultată din angajamentele de tip „net zero” și din promisiunile de reducere a emisiilor până în 2030.

În plus, majoritatea respondenților intenționează să utilizeze creditele ca parte a strategiei lor de creștere a pieței, cele mai alese tipuri de proiecte fiind soluțiile climatice naturale – legate de păduri, sol, terenuri mlăștinoase.

Articol susținut de PwC România​​

ARHIVĂ COMENTARII