Sari direct la conținut

Speculatiile scumpesc de zece ori terenurile

Business Standard

Chiar daca specula imobiliara nu se mai practica la asemenea proportii ca acum doi-trei ani, numarul tranzactiilor cu terenuri aflate in imprejurimile Bucurestiului ramane inca o varianta pentru investitorii de portofoliu sau speculatorii imobiliari.

“Inca se mai cumpara loturi mari de teren si se revand in suprafete mai mici, cu un pret mai mare.

Sau se practica comasarea terenurilor, care se revand la un pret mai mare”, a declarat pentru Business Standard Sorin Lacusta, director de proiecte rezidentiale in cadrul companiei de consultanta imobiliara Regatta.

El a adaugat ca circa 50% din numarul tranzactiilor de acest fel sunt realizate in scop speculativ, dar sunt si investitori care cumpara terenuri la prima mana.

“Valoarea unui teren poate creste de sapte-opt ori, in urma tranzactiilor repetate, pana ajunge la dezvoltator.

Acest lucru se datoreaza si comoditatii investitorilor care, neavand incredere in piata, prefera sa cumpere terenuri mai scumpe, de la diferiti intermediari cu prestigiu”, sustine Marius Maxim, partener in cadrul societatii civile de avocatura Dinulescu si Maxim.

El a adaugat ca fiecare astfel de tranzactie este impozitata, conform legii, cu 1-3%, statul avand, in acest caz, numai de castigat.

In prezent, speculatiile se fac cu scop investitional, dar si acestea au scazut, deoarece viteza de crestere a valorii terenurilor a scazut si ea, este de parere Alexandru Nitescu, directorul departamentului de proiecte si investitii din cadrul Regatta. Pretul terenului si-a incetinit cresterea la 15% si nu mai e de interes.

Romania a atins nivelul de echilibru similar tarilor precum Ungaria, Cehia sau Polonia, considera Daniel Mitarcu, broker al departamentului de terenuri si investitii din cadrul companiei de consultanta imobiliara DTZ Echinox. El considera ca terenurile nu se mai vand, pentru ca nu au utilitati.

Daca, pana acum, se obtinea Planul Urbanistic Zonal (PUZ) doar cu aprobarea Consiliului Local, acum trebuie sa se asigure si utilitatile, iar comunele nu isi asuma aceasta responsabilitate.

Un articol de Alexandru Urzica

Integral in Business Standard

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro