Spinoasa problema a disputelor dintre tari si investitori in TTIP: acordul semnat de SUA cu statele asiatice forteaza mana Europei

Miza Acordului Transatlantic (TTIP) intre UE si SUA este mult mai mare decat cea explicit asumata normativ, adica investitiile si comertul, scrie juristul Horia Ciurtin intr-o analiza sub egida CRPE. „Dincolo de un simplu parteneriat economic, TTIP reprezinta pentru cei doi mari actori globali o re-pornire a relatiilor, o reasumare a centralitatii lor in noul aranjament global”, arata Ciurtin, care analizeaza problema controverselor privind solutionarea disputelor dintre tari si investitori (Investor-State Dispute Settlement – ISDS).

Horia Ciurtin arata in ultimul Politcy Paper al Centrului Roman de Politici Europene (CRPE) ca „dintre toate punctele spinoase ale confruntarii de pozitii, unul se remarca in mod exceptional: ISDS si transformarea / inlaturarea sa din viitorul Acord. Paradoxal, inainte de momentul TTIP, acest mecanism de solutionare a disputelor investitionale a facut rareori obiectul unei divergente, data fiind natura sa profund tehnica si ermetica uneori chiar si pentru specialistii din domeniul dreptului. Cu toate acestea, nici oponentii, dar nici aparatorii ferventi ai clauzei ISDS nu s-au angajat intr-o analiza conceptual-istorica, intr-un calcul de tip cost/beneficiu ori intr-o evaluare juridica a posibilitatilor reale. Mai degraba, majoritatea participantilor <> la dezbatere au preferat pozitii de forta, inertiale si cvasi-ideologice, depasind cu mult cadrul concret de negociere trasat de actorii institutionali. Atat partea nord-americana, dar si cea europeana au fost depasite de turbulentele discutii din societatea civila, avand din ce in ce mai putin spatiu de manevre diplomatice”.

Horia Ciurtin, consilier juridic in domeniul dreptului international al investitiilor si al arbitrajului international, arata ca „tertii interesati geopolitic de succesul – ori esecul – TTIP (precum China, dorita Uniune Eurasiatica ori intregul grup BRICS) mentin puternice grupuri de presiune pe ambele parti ale Atlanticului, transformand intreaga dezbatere intr-o agora cu nenumarati oratori, ce duc dueluri juridicopolitice paralele si divergente, intr-un cadru volatil”.

Autorul raportului face un istoric al mecanismului de solutionare a litigiilor investitionale, urmat de dezbaterea actuala din jurul ISDS, cu accent pe criticile privind cateva teme ridicate de cei mai vocali dintre participantii la dezbaterile publice:

• standardele de protectie a investitorului
• lipsa generalizata de transparenta
• caracterul „privat” al intregului proces arbitral
• inegalitatea de tratament caracterul final al deciziilor arbitrale si imposibilitatea de a reveni asupra lor in caz de eroare a tribunalului

Ciurtin arata ca, sub presiunea dezbaterii publice, Comisia Europeana a trebuit sa isi schimbe mandatul initial de negociere cu SUA. In loc de includerea unei clauze ISDS in viitorul TTIP, executivul europeana a venit in septembrie 2015 cu o propunere radicala privind capitolul de investitii si sub-capitolul ISDS.

Motivul? Lipsa oricarui consens in privinta litigiilor intre state si investitori. Horia Ciurtin arata ca pozitii ireconciliabile au aparut atat la nivel orizontal – intre actori statali, cat si la nivel vertical, intre decidenti si societatea civila nationala ori transnationala.

Care sunt optiunile, avand in vedere aceasta realitate? Horia Ciurtin scrie ca „problema clauzei ISDS – realmente destul de marginala in arhitectura unui Acord atat de complex – va putea gasi doar unul dintre urmatoarele raspunsuri: (a) varianta cea mai conservator-realista, i.e. mentinerea unei clauze ISDS arbitrale usor reformata, care e optiunea SUA din ultima perioada (inclusiv in TPP); (b) varianta cea mai optimista, i.e. acceptarea modelului propus de Comisie (Investment Court System) cu acceptarea unor modificari ample ale status-quo-ului din partea SUA”.

Autorul arata ca semnarea recenta a Acordului Transpacific (TPP) de catre SUA cu un grup de tari asiatice, acord ce include o clauza ISDS destul de clasica, va forta mana UE in a se grabi cu terminarea negocierilor TTIP cat mai curand, din dorinta de a nu se crea decalaje economice intre cele doua zone de interes (Pacific si Atlantic) ale partenerului nord-american.

Horia Ciurtin este consilier juridic in domeniul dreptului international al investitiilor si al arbitrajului international, managing editor al publicatiei on-line aparuta sub egida European Federation for Investment Law and Arbitration (EFILA) din Bruxelles, redactor al Revistei Verso, Bucuresti si Cluj-Napoca.