Statul se împrumută în ritm dublu față de privați. Cine pierde când băncile aleg siguranța în locul economiei reale

Datele BNR pentru februarie 2026 arată o economie în creștere nominală, dar erodată de inflație. Creditul pentru populație a crescut cu aproape 10%, companiile s-au îndatorat în valută, iar statul a continuat să se finanțeze agresiv de la bănci, arata datele publicate marți de Banca Națională a României.

Politica monetară se confruntă cu provocarea esențială de a evita să pună „sare pe rană” prin creșterea ratei dobânzii de referință, în pofida unor puseuri inflaționiste, dar și de a evita să pună „gaz pe foc”, într-un context financiar dominat de riscuri multiple.

Indicatorii monetari publicați de BNR spun o poveste cu două fețe: creștere pe hârtie, stagnare sau regres în realitate. Masa monetară totală — adică toți banii din economie, în toate formele lor — a ajuns la aproape 790 de miliarde de lei. Față de acum un an, e cu 7,1% mai mult. Față de inflație, e cu 2% mai puțin.

Românii se împrumută mai mult

Cel mai izbitor număr din raportul BNR este cel al creditelor acordate populației în lei: plus 9,9% față de februarie 2025. Asta înseamnă că gospodăriile românești au luat credite semnificativ mai mari decât acum un an — rate la bancă pentru case, mașini, nevoi personale. Soldul total al creditului neguvernamental — adică împrumuturile acordate atât populației, cât și companiilor private — a depășit 449 de miliarde de lei.

Creșterea nominală de 6,8% față de un an în urmă sună rezonabil, dar și aici inflația face ravagii: în termeni reali, creditul neguvernamental a scăzut cu 2,3%. Cu alte cuvinte, volumul real de finanțare din economie s-a redus, chiar dacă sumele în lei au crescut.

Companiile fug de leul cu dobândă mare și se îndatorează în valută

Un semnal îngrijorător vine din structura creditelor corporative. Împrumuturile în lei ale companiilor au scăzut cu 5,5% față de februarie 2025 — firmele evită finanțarea în monedă națională, probabil din cauza dobânzilor ridicate menținute de BNR în lupta cu inflația. În schimb, creditul în valută al companiilor a explodat: plus 18,4% față de acum un an.

Această migrare spre valută are o logică imediată — dobânzile în euro sunt mai mici decât cele în lei. Dar creează o vulnerabilitate: dacă leul se depreciază, datoriile companiilor cresc automat, în lei, fără că ele să fi luat niciun leu în plus.

Statul, marele împrumutat: cu 11% mai mult față de acum un an

Unul dintre cele mai semnificative numere din comunicatul BNR trecea aproape neobservat în textul tehnic: creditul guvernamental acordat de bănci a crescut cu 11,3% față de februarie 2025, ajungând la aproape 275 de miliarde de lei. În termeni reali, creșterea e de 1,8% — adică statul chiar a absorbit mai multă finanțare reală de la sistemul bancar.

Aceasta înseamnă că băncile au împrumutat statul într-un ritm aproape dublu față de cel în care au împrumutat sectorul privat (6,8%). Efectul poate fi subtil dar real: când statul absoarbe resurse de finanțare, lasă mai puțin pentru companii și cetățeni — un fenomen cunoscut în economie drept „crowding out”, sau evicțiunea sectorului privat.

Românii economisesc — nominal. În realitate, depozitele pierd teren

Depozitele totale ale românilor și companiilor la bănci au ajuns la aproape 669 de miliarde de lei, în creștere cu 6,7% față de acum un an. Sună bine. Dar față de inflație, depozitele au scăzut cu 2,4% în termeni reali — adică banii păstrați la bancă au mai puțină valoare reală decât acum 12 luni.

Un detaliu notabil: depozitele în valută au crescut cu 11,7% față de februarie 2025 — aproape dublu față de ritmul celor în lei (4,6%). Atât populația, cât și companiile par să prefere să-și țină economiile în euro mai degrabă decât în lei — un semnal de prudență față de moneda națională, în contextul unui deficit bugetar persistent și al incertitudinilor geopolitice regionale.

Depozitele gospodăriilor în lei au crescut cu 1,4% față de ianuarie și cu 6,7% față de acum un an — o creștere rezonabilă, dar insuficientă pentru a bate inflația.

Ce spun cifrele, în ansamblu

Tabloul din februarie 2026 descrie o economie care crește nominal, dar stagnează sau se contractă în termeni reali. Populația se împrumută mai mult, companiile se feresc de creditul în lei și caută finanțare în euro, iar statul continuă să absoarbă o parte crescândă din resursele sistemului bancar. Depozitele cresc în lei, dar și mai rapid în valută — un semnal că încrederea în leu rămâne fragilă.

Toate acestea se petrec într-un context în care BNR menține o politică monetară relativ restrictivă tocmai pentru a ține inflația sub control. Dilema băncii centrale rămâne aceeași cu care se confruntă toate băncile centrale din regiune: dacă relaxezi prea devreme, inflația revine; dacă menții dobânzile sus prea mult, economia reală suferă.