Stejarel Olaru: „Priboi se ascunde ca un sobolan”

Istoricul Stejarel Olaru, directorul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului, candidat PNL pentru Parlamentul European, vorbeste despre cariera, despre frustrarile sale ca cercetator al istoriei recente, dar si despre ce si-ar dori sa schimbe in Romania din perspectiva europeana.

Reporter: Dle Olaru, v-ati consacrat ca expert in problemele comunismului, cum va simtiti in postura de candidat pentru Parlamentul European?

Stejarel Olaru: Ma simt diferit, trebuie sa spun, pentru ca a trebuit sa renunt la o buna parte din timpul pe care il am pentru aceasta munca si sa ma aplec asupra problemelor politice. Particip acum la o campanie electorala in care avem de discutat teme europene si vedeti foarte bine ca politica din Romania seamna foarte mult cu un spectacol de circ iar temele europene isi gasesc mai rar locul.

Si pentru asta ii invinovatesc pe unii politicieni in special, nu pe oamenii de rind, pentru ca in definitiv oamenii de rind se gindesc la viata de zi cu zi, la nevoile pe care le au, dar politicienii stiu exact ce implicatii au temele europene care se decid la Bruxelles si ar trebui sa fie mai responsabili.

R: Cum credeti ca ar trebui mediata situatia romanilor din Italia, care a escaladat, iata, dupa crima comisa de un cetatean roman de etnie roma?

S. O.: Am vazut ca deja se discuta daca a fost viol sau nu, dar se uita ca in definitiv a fost o crima, iar eu ma simt solidar cu familia Giovannei Reggiani si as fi vrut sa vad mai multa compasiune in acest sens. In al doilea rind, exista deja un plan de reactie pentru ca, desi e vorba de o crima savirsita de un roman, nu poti condamna o intreaga natiune.

Asa cum ma doare fapta comisa de Mailat, tot asa ma simt dator sa apar drepturile romanilor cinstiti care muncesc in Italia. In principiu, planul de reactie este in doi timpi. Prima data trebuie sa reactionam impotriva xenofobiei care se manifesta deja la Roma. Premierul si-a asumat aceasta sarcina si pleaca in Italia si cu acest mesaj.

Cind lucrurile se mai linistesc, trebuie gasite solutii pentru problemele romilor. Sa nu uitam ca sint aprox. 10 mil. de romi in Europa si este nevoie sa implici instrumente financiare serioase care sint doar la indemana UE.

„Arestat pentru ca a pus sovieticii pe locul II”

R: Sinteti director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului pe care il conduceti alaturi de celalalt cercetator al istoriei recente, Marius Oprea. Cu ce va laudati?

S.O.: Cu Institutul ne putem mindri fara nici o rezerva, pentru ca am facut foarte multe din mai 2006, cind a inceput sa functioneze. Am intrat in arhiva sistemului penitenciar comunist, am identificat 210 de comandanti de lagare, adjuncti, gardieni, ofiteri politici din inchisori, care in opinia noastra au incalcat drepturile fundamentale ale omului, motiv pentru care am facut sesizari penale.

Am facut sesizari si impotriva a 15 ofiteri care au recrutat minori intre 9 si 18 ani pentru a fi informatori.

Am facut sapaturi la Sighet, Hunedoara, Bistrita si sper sa ne concentram mai mult pe Moldova, avind in vedere centrul de rezistenta care a existat in Muntii Vrancei, pentru a-i identifica pe cei asasinati in anii ’50 si care au fost ingropati in gropi comune fara ca familiile sa stie astazi unde se afla trupurile lor.

Scriem carti -pina la sfirsitul anului vom scoate inca trei volume-, organizam conferinte, simpozioane.

R: Aveti o poveste care v-a marcat?

S.O.: Da, si nu e vorba de o crima, pentru ca sint nenumarate astfel de povesti. Este a unui om care a intrat intr-o zi la noi in Institut si ne-a spus cum a devenit detinut politic. Era in anii ’50, la Bucuresti, cind avea loc o expozitie de tehnica sovietica, in buna parte furata de la occidentali.

Acest om intra la expozitie impreuna cu cineva si, dupa ce se uita, el, un om obisnuit, spune asa: „mai, sovieticii astia chiar au realizat cite ceva. In curind ar putea fi numarul unu in lume”. A fost inchis pentru aceasta remarca, pentru ca sovieticii, se spunea, erau numarul unu deja. Si a facut puscarie. M-a socat absurdul care iata cit de bine poate fi sintetizat.

R: Vorbeati de copii informatori. Pina unde s-a mers?

S. O.: N-au fost limite. Ce constiinta poti sa ai tu, ofiter, ca sa recrutezi un informator de 9 ani? Ce valoare putea sa aiba munca informativa a unui copil care mergea la scoala, se ducea si batea mingea in spatele blocului si apoi venea acasa? Ce putea sa spuna?

R: Citi informatori avea regimul?

S. O.: Nu au fost date pina acum cifre, dar eu estimez, fara a avea documente, ca au fost putin de 600 – 700 de mii in dec 1989. E adevarat ca majoritatea nu facea altceva decit sa asculte pe la usi. Reteaua de dupa 1989 a pastrat o parte din acesti informatori, deoarece multi erau importanti. In parte, e vorba si de straini care au studiat in Romania.

„Cred ofiterul de securitate, nu-l cred pe Oprisan”

R: Cum se face ca in Vrancea, dupa 17 ani, nu avem deconspirat nici un ofiter, nici un turnator? Iar unii se afla inca in functii publice. N-a fost timp nici macar pentru un dosar?

S. O.: A fost timp berechet, dar lucrurile acum stau asa. Care este institutia in Romania care se ocupa de asa ceva? CNSAS-ul. Ei trebuie sa deconspire. Si sint ofiteri deconspirati. Este adevarat ca cei mai multi sint nascuti in anii ’30 – ’40, deci multi sint decedati.

R: Chiar daca traiesc, nu prezinta nici un fel de importanta pentru momentul in care traim.

S. O.: Pentru a bloca toate aceste lucruri, trebuia sa se faca un lucru extrem de simplu inca din 1990: legea lustratiei. Aceasta ii opreste pe ofiterii, informatorii, colaboratorii, membrii de partid semnificativi sa ocupe posturi publice pe o perioada determinata. La noi, legea se afla in continuare in Parlament. Cind o vom avea? Cind va fi probabil extrem de tirziu.

R: Va intreb, cu toate ca s-ar putea interpreta politic, ce parere aveti despre faptul ca dl Marian Oprisan, seful CJ Vrancea, a fost in centrul unei asemenea povesti. S-a deconspirat in cazul sau ofiterul de securitate, iar povestea a fost ingropata. A spus ca a fost in reteaua sa de informatori si, in sprijinul acestei teorii, Oprisan n-a avut curajul sa-l dea in judecata.

S. O.: Ma dau ca un exemplu: daca in fata mea sint doua persoane, ofiterul de securitate respectiv si Oprisan, ofiterul spunind ca l-a recrutat pe Oprisan iar acesta, sa zicem, nu recunoaste, eu inclin sa cred ofiterul, pentru ca acesta imi da detalii semnificative care completeaza eventualul portret de colaborator al securitatii al lui Oprisan.

Dar acest lucru nu l-a facut institutia care trebuia sa faca deconspirarea. Nu pot sa va spun de ce, probabil n-au avut documente.

R: Nu este o mare frustrare pentru victimele sistemului? Sint oameni care asteptau dreptate macar la apusul vietii.

S. O.: Aici nu e vorba decit sa-si recapete demnitatea cei care au fost terfeliti timp de 45 de ani. Ce am facut noi, de exemplu, la Institut? 1. Am initiat un proiect de lege pentru a li se anula condamnarile politice, pentru ca in continuare figureaza ca … infractori. 2. Am initiat un proiect de lege pentru a li se micsora pensiile ofiterilor care sint exagerat de mari.

Stiu ofiteri de securitate care au pensii de 50 – 60 de milioane lei, pentru ca provin dintr-un cadru militarizat care i-a avantajat.

R: Nu credeti totusi ca proiectele de care ati vorbit cereau sa fiti aici? PE este vazut adesea ca un exil pentru cei incomozi.

S.O.: Eu nu plec din Romania. Vedeti, la Institut noi avem deja o echipa de vreo 30 de oameni tineri, care nu au experimentat regimul comunist, despre care, va spun sincer, veti auzi foarte curind. Sint momente in care trebuie sa-i lasi pe cei de linga tine sa iasa in fata.

Probabil ca pentru mine a venit momentul sa ma dedic altor subiecte la fel de importante, cum ar fi securitatea nationala, iar de Securitatea dinante de 89 are cine sa se ocupe.

„Ristea Priboi se comporta ca un sobolan”

R: Ce mai stiti de Ristea Priboi, ex-deputatul de Vrancea pe care l-ati deconspirat ca fiind cel care l-a torturat pe muncitorul brasovean Werner Sommerauer?

S.O.: Habar nu am ce se intimpla cu Ristea Priboi. Se comporta ca un sobolan: se ascunde.

R: Stiu ca ati avut si un proces…

S.O.: A fost un proces pe care Priboi l-a pierdut si acum a fugit din tara. Acum nu stiu cite luni am aflat cu stupoare ca nimeni nu l-a dat in urmarire. Acum se pare ca e dat in urmarire internationala, dar Priboi provine dintr-un sistem care inca e in picioare, care il protejeaza si care ii asigura spatele.

R: Ce mai face acel muncitor? Am vazut fotografii in ziare si m-a impresionat figura lui trista… Cum l-ati descoperit?

S.O.: L-am descoperit in timp ce scriam o carte despre revolta din 15 noiembrie 1987, la Brasov. A fost extrem de afectat din cauza procesului intentat de Priboi, pentru ca e un om in virsta, cu o pensie mica, care are nevoie de medicamente si de ingrijire si nu sa fie chemat prin salile tribunalelor. Slava Domnului, acum se simte si este, daca vreti, invingator.

R: Cum comentati scandalul legat de Grupul de Evidenta din cadrul SRI care este acuzat de catre Mugur Ciuvica, prin acele documente, ca ar face politie politica?

S. O.: Eu spun ca documentele acelea prezinta indicii de politie politica, dar au fost afirmatii, in apararea institutiei, de genul ca „nu, dle, de fapt se facea o monitorizare a presei”. Dar grupul de evidenta este format din ofiteri sub acoperire.

Cum poti sa cheltui bani, in cazul in care ar fi asa, pentru ca un ofiter sub acoperire sa faca doar monitorizarea presei in loc sa fie trimis pe teren? Deci, vedeti, inca mai avem probleme cu sistemul nostru de securitate.

„E deprimant sa vezi un demnitar carind palinca si caltabosi altui demnitar”

R: Cum comentati recentul scandal in care au fost implicati fostii ministri ai agriculturii, Decebal Traian Remes si Ioan Avram Muresan? Credeti ca serviciile secrete au fost implicate?

S. O.: Sint convins ca aceste materiale au fost culese de ofiteri de informatii si ca au fost servite de anumite grupuri de interese pentru a fi folosite intr-o campanie publicitara. Pe de alta parte este deprimant sa vezi un demnitar carind palinca si caltabosi in casa altui demnitar.

R: Credeti ca este un caz singular in politica?

S. O.: Nu este singular, dar asta este in avantajul generatiei ’90, din care si noi facem parte. Pe noi nu ne intereseaza palinca si caltabosii, noi sintem la virsta la care ne intereseaza sa sa schimbam ceva. Si sint mindru ca pe lista PNL pentru PE sint oameni cu care pot sa fac echipa in acest sens, care au experienta si nu sint murdari.

R: Stiu ca sinteti destul de legat de Brasov si pentru ca acolo v-ati cunoscut sotia, pe Camelia Csiki, cu care am fost colega la EvZ. Ati intrat si in atentia presei mondene odata cu casatoria.

S. O.: Da, sotia mea mi-a cerut audienta, pentru ca ne vedem foarte rar.

R: Aveti amindoi cariere consistente si cred ca e multa arta sa jonglati cu timpul pentru a pastra aceasta relatie nealterata.

S. O.: Sintem la inceputul unei casnicii si invatam impreuna cum se petrec lucrurile si sper sa nu intram in atentia presei mondene, pentru ca nu e nimic de dezvaluit aici: doi oameni casatoriti, fiecare cu cariera lui.

R: Stiu ca tot din Brasov a inceput o campanie pentru proiectul „Mari Romani” care l-a avut in centrul pe pastorul Richard Wurmbrand. Ati ajuns pina in SUA cu cercetarile pentru a-i scoate in evidenta personalitatea. Ce a facut extraordinar acest om?

S.O.: A simtit despre Romania, a suferit pentru dreptate si pentru Dumnezeu. Este vorba de un evreu care s-a crestinat, care a stat in inchisori comuniste, care a fost schingiuit pentru credinta lui, care a plecat in America unde a militat pentru drepturile omului. Din cite stiu, a murit in anul 2000. Am facut un film documentar despre el impreuna cu TVR si Lucia Hossu Longin.

Ne-a deschis apetit acest subiect astfel incit mai facem inca sase filme pe subiecte de acest gen.

„Si eu sint unul din cei spalati pe creier de regim”

R: Pornind de la cartea „Cei 5 care au speriat estul”, am scris o poveste extrordinara despre vrinceanul Stan Codrescu care a facut parte din grupul Beldeanu, cel care a atacat Legatia Romaniei din Berna si care a fost declarat terorist la Bucuresti. Ma gindeam ca ar fi interesant ca oamenii care au supravietuit acelui eveniment sa se intilneasca. Ceva de genul “Surprize-Surprize”. Ati abandonat proiectul odata cu tiparirea acelei carti?

S. O.: L-am abandonat pentru o perioada scurta, pentru ca, imediat dupa alegeri, vom face un documentar si despre atacul de la Berna, vom merge in Elvetia si Germania sa-i intilnim pe cei care mai sint.

R: Liderul grupului Beldeanu a fost rapit de Securitate …

S. O.: … rapit si asasinat

R: … la Bucuresti

S. O.: Dar nu este singurul. S-au mai intimplat astfel de cazuri.

R: Stiu ca ati facut cercetari si in arhivele STASI si ati descoperit cazurile mai multor romani rapiti de Securitate.

S. O.: Am gasit, de exemplu, un caz naucitor. Un roman rapit din Germania in ’53, tinut in arest fara a i se da vreo explicatie, fara ca familia sa stie de el. Securitatea a aflat dupa vreo trei ani ca l-a rapit din greseala, dintr-o confuzie de nume. Bineinteles ca apoi l-au eliberat, dar n-a mai putut reveni in Germania.

R: Mai sint lucruri care sa ne ingrozeasca sau s-a aflat tot?

S. O.: S-a aflat foarte putin.

R: Despre Traian Basescu vom afla ceva? S-a vorbit multa vreme ca ar fi facut parte din sistem.

S.O.: Eu am spus ca dosarul lui Traian Basescu, daca exista, nu va fi vazut atita vreme cit el va fi presedinte.

R: As apela la expertiza dvs pentru a ne explica un lucru: in Vrancea au fost multe cuiburi de legionari, luptatori in rezistenta, refugiati in munti, oameni care ii asteptau cu disperare pe americani, sute de arestati. Cum sa ne explicam ca dupa ’90 au votat masiv cu neocomunistii? Au uitat oare acesti oameni ce li s-a intimplat?

S. O.: Stiti care era scopul comunistilor? Crearea omului nou. In Romania, in decembrie 1989, omul nou nu era creat, dar era foarte aproape de a fi creat. Si eu sint unul din cei spalati pe creier de regim. Si eu am fost UTC-ist, am participat la manifestari. Si pe mine decembrie ’89 m-a gasit nepregatit intr-un fel. Am avut nevoie de putin timp sa inteleg ce se intimpla.

Deja in februarie ’90 aveam o opinie politica clara, eram un suporter al lui Ratiu.

R: Ratiu a ajutat foarte mult grupul Beldeanu.

S. O.: Da, ca avocat, in tinerete.

Integral in Ziarul de Vrancea