"Stiinta este, si ea, o binecuvantare a Domnului" – concluzia unui fizician

Ieri, 25 septembrie, a inceput Congresul International „Dialogul dintre stiinta si religie in lumea ortodoxa”. Teologi si oameni de stiinta din 5 tari au discutat despre legatura omului cu Natura, importanta astrologiei in dezvoltarea omului, precum si despre vechea „galceava”: ce-i mai buna la casa omului, stiinta sau religia?

Desi intrarea a fost libera, putin peste 30 de persoane au intrat, ieri, in Aula I. Heliade Radulescu a Academiei Romane, unde era anuntata desfasurarea Congresului. Media de varsta – 55, media de uniforma – sutana. Nu putea fi trecuta cu vederea, printre discutiile despre astrologie, fizica cuantica sau ecologie, prezenta preotilor vorbitori de limba engleza si impatimiti ai gadget-urilor: camerele digitale, aparatele foto si reportofoanele adastau, cuminti, langa icoane si matanii. Fara sa se certe.

„Omenirea se confrunta cu idolatrizarea tehnologiei”

Printre temele dezbatute s-au numarat „Universul ca si comuniune: teologia ortodoxa, cosmologia stiintifica si filozofia”, „Stiinta moderna si traditia patristica” si „Destinul uman intre Stiinta si Teologie”.

In cadrul primului subiect, cercetatorul rus Alexei Nesteruk a afirmat: „Nu poti apela la stiinta pentru a cunoaste realitatea ultima. Stiinta este, si ea, o binecuvantare a Domnului”. In discursul sau, specialistul in fizica cuantica a recunoscut limitele stiintei: „Omenirea se confrunta cu idolatrizarea tehnologiei. Vom ajunge, in acest fel, la impersonalitate, adica la Corpul Stiintei, la Stiinta in sine. Acesta va fi sfarsitul umanitatii, pentru ca acest nivel la care vom fi ajuns va servi Cuiva pe care nu il cunoastem”.

„Folosim fizica pentru a ajunge la scopurile pe care ni le dorim, pentru a ne indeplini nevoile. In acelasi timp insa, violam Natura si nu avem dreptul sa facem asta”, a avertizat Nesteruk, dand nastere unor noi discutii despre dominatia omului asupra mediului inconjurator.

„Omul vrea sa depaseasca Natura pentru a o intelege”

Actiunile omului asupra Naturii au fost dezbatute chiar in urmatoarea tema, „Stiinta moderna si traditia patristica”. Profesorul Argyris Nicolaidis, care preda fizica la Universitatea Aristotel din Salonic, l-a contrazis pe Nesteruk, sustinand ca „Omul nu vrea sa depaseasca Natura ca sa o domine, ci ca s-o inteleaga si sa o duca mai departe”.

Nicolaidis a expus 3 teorii despre relatia noastra cu Natura:

• Teoria paganista, in care Natura este sacralizata. Omul se inspira din ordinea si perfectiunea gasite in Natura.
• Teoria specifica Occidentului: Natura este inerta, singura sursa de intelepciune si autoritate fiind fiinta umana. Citatul care ar putea concluziona aceasta teorie este cel al lui Galileo Galilei: „Natura trebuie disecata pentru a fi inteleasa”. Este o teorie specifica timpului modern, in care omul domina Natura.
• Din cele doua variante se naste cea de-a treia: Omul si Natura interactioneaza. „Sf. Maximus a concluzionat aceasta teorie atunci cand a spus: <>”, a spus Nicolaidis.

„Astrologia este un parazit: nici stiinta, nici credinta”

Astronomul Magda Stavinschi a vorbit despre „Destinul uman intre Stiinta si Teologie”, prezentand istoria unui domeniu aflat la jumatate: astrologia. Avand in vedere ca „omul modern respinge orice intamplare accidentala”, astrologia nu este decat „o tehnica ce exploateaza emotiile si anxietatile umane”.

„In religia crestina, astrologia a fost constant respinsa. Legile imparatilor romani interziceau practicarea actelor oculte, iar astrologia este condamnata in mai multe randuri in Biblie”, a afirmat Stavinschi. Criticile la adresa acestui domeniu au continuat cu faptul ca astrologia nu se defineste nici ca stiinta, dar nici drept credinta. Este, din aceasta cauza, „un parazit” care „ne face sa vedem lumea intr-un mod nerealist”.

Concluzia Magdei Stavinschi a fost ca stelele nu ne influenteaza existenta. Au rolul lor in mersul Universului, insa nu si in cel al oamenilor.

Dezbaterile vor mai continua si astazi, Congresul incheindu-se maine, sambata – 27 septembrie. Printre temele de discutie se numara „Arta, stiinta si ortodoxia” cu Dan Puric si „Cunoasterea ca rezultat al depasirii Stiintei si Religiei” cu Liviu Drugus. Programul complet se gaseste aici.