Cum pot fi contestate sancțiunile aplicate în timpul stării de urgență / Avocatul Poporului: Jumătate din amendă se poate achita în 15 zile

Românii care sunt amendați pentru încălcarea stării de urgență vor putea să plătească în termen de 15 zile jumătate din valoarea amenzii aplicate de autorități, și nu jumătate din minimul amenzii prevăzut de lege, spune Avocatul Poporului. Instituția arată și în ce condiții pot fi contestate sancțiunile pentru încălcarea ordonanțelor militare.

Avocatul Poporului, instituție condusă de Renate Weber, a postat marți pe site mai multe recomandări legate de contravențiile și sancțiunile aplicate în timpul stării de urgență în România.

Jumătate din amendă se poate achita în 15 zile

Persoana amendată poate achita în cel mult 15 zile jumătate din cuantumul amenzii:

• „Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de contravenţie, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator (care poate fi diferit în funcţie de fapta contravenţională săvârşită, cu titlu de exemplu: Poliţia Română, Jandarmeria Română, Poliţia locală, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile subordonate, direcţiile de sănătate publică şi conducătorii autorităţilor administraţiei publice locale), adică jumătate din amenda efectiv stabilită, şi nu jumătate din minimul amenzii prevăzut de lege.
• Termenul de 15 zile în care se poate achita jumătate din amenda aplicată, în situaţia în care procesul-verbal de constatare a contravenţiei este înmânat pe loc persoanei amendate, curge chiar din acea zi.
• Dacă procesul-verbal este comunicat la domiciliu (prin poştă), termenul de 15 zile începe să curgă din ziua primirii comunicării”.

Contestarea amenzii

• Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunilor prevăzute la art. 28 suspendă doar executarea plăţii amenzii, dar nu suspendă executarea sancţiunilor contravenţionale complementare aplicate (confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţie; interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate; suspendarea temporară a activităţii; desfiinţarea unor lucrări; refacerea unor amenajări), precizează Avocatul Poporului.
• În situaţia în care cel sancționat pierde procesul şi nu a achitat jumătate din cuantumul efectiv stabilit de agentul constatator, va achita ulterior întreaga amendă.
• În caz de anulare sau de constatare a nulităţii procesului-verbal, instanţa judecătorească dispune să îi fie achitată celui în drept o despăgubire care se stabileşte în raport cu valoarea de circulaţie a bunurilor la momentul confiscării şi care se asigură din bugetul autorităţilor şi instituţiilor publice beneficiare.
• Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia. În ceea ce priveşte taxa judiciară de timbru, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 de lei.

Ce trebuie să știe cei care vor să invoce neconstituţionalitatea actului normativ

Avocatul Poporului atrage atenţia persoanelor care au fost amendate şi care doresc să invoce neconstituţionalitatea actului normativ că, pentru a produce efecte juridice în fiecare caz individual, este necesar ca excepţia de neconstituţionalitate privind actul normativ de incriminare să fie ridicată în faţa instanţei, în cadrul procesului având ca obiect contestarea procesului-verbal de contravenţie.

• „Numai în această situaţie, o eventuală decizie de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a actului normativ profită contravenientului persoană fizică sau juridică, în sensul de a beneficia ulterior de calea de atac a revizuirii, în ipoteza finalizării soluţionării dosarului în fond şi în căile de atac ordinare.
• Decizia de constatare a neconstituţionalităţii reprezintă temei al revizuirii pentru partea care a invocat-o şi doar în cauza în care a fost invocată respectiva excepţie de neconstituţionalitate”, adăugă Avocatul Poporului.

„În viitoarele ordonanţe militare să se utilizeze formulări exacte privind conţinutul constitutiv şi juridic al contravenţiilor”

Instituția cere ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela, ca în viitoarele ordonanţe militare să fie utilizate formulări exacte privind conţinutul constitutiv şi juridic al faptelor care constituie contravenţii, „în contextul nemulţumirilor apărute în mass-media, pe paginile de socializare, precum şi în rândul petenţilor faţă de prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2020, prin care au fost amenzile şi au fost stabilite sancţiuni contravenţionale complementare cu consecinţe grave pentru patrimoniul persoanelor care nu respectă interdicţiile legale decurgând din instituirea stării de urgenţă”.

Amenzi mai mari pentru nerespectarea aordonanțelor militare, de vinerea trecută

Din 3 aprilie, a intrat în vigoare actul normativ care prevede amenzi de patru ori mai mari pentru românii care nu respectă restricțiile impuse prin ordonanțele militare emise în perioada stării de urgență.

• Amenzile pentru persoanele fizice care nu respectă ordonanțele militare au crescut și au următoarele valori: minimum 2.000 lei și maximum 20.000 lei, față de minimum 100 și maximum 5.000 de lei, cât erau până acum.
• Amenda minimă pentru persoanele juridice care nu respectă ordonanțele militare a crescut de la 1.000 de lei, cât era până acum, la 10.000 de lei. Maximul amenzii pentru persoane juridice rămâne stabilit la 70.000 de lei.

Au fost introduse și sancțiuni complementare pentru cei care nu respectă prevederile legale:

• confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție;
• interzicerea accesului la respectivele bunuri, prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate;
• suspendarea temporară a activității;
• desființarea unor lucrări;
• refacerea unor amenajări.

În România a fost instituită stare de urgență din cauza coronavirusului începând din 16 martie, iar de atunci autoritățile au emis 7 ordonanțe militare care impun restricții de circulație pentru populație. Luni, președintele Klaus iohannis a anunțat prelungirea stării de urgență pentru încă 30 de zile.

Textele celor 7 ordonanțe militare emise în România:

• Ordonanța Militară nr. 1 din 17 martie 2020 privind unele măsuri de primă urgență care privesc aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a unor bunuri (forma publicată în Monitorul Oficial nr. 219 din 18 martie 2020)
• Ordonanța Militară nr. 2 din 21 martie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID – 19 (forma publicată în Monitorul Oficial nr. 232 din 21 martie 2020)
• Ordonanța Militară nr. 3 din 24 martie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID – 19 (forma publicată în Monitorul Oficial nr. 242 din 24 martie 2020)
• Ordonața Militară nr. 4 din 29 martie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID – 19 (forma publicată în Monitorul Oficial nr. 257 din 29 martie 2020)
• Ordonanța Militară nr. 5 din 30 martie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID – 19 (forma publicată în Monitorul Oficial nr. 262 din 31 martie 2020)
• Ordonanța Militară nr. 6 din 30 martie 2020 privind instituirea măsurii de carantinare asupra municipiului Suceava, a unor comune din zona limitrofă, precum și a unei zone de protecție asupra unor unități administrativ teritoriale din județul Suceava (forma publicată în Monitorul Oficial nr. 262 din 31 martie 2020)
• Ordonanța Militară nr. 7 din 4 aprilie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID – 19 (forma publicată în Monitorul Oficial nr. 284 din 4 aprilie 2020)