De ce în România se fac mai puține teste COVID decât în multe țări din Europa? Mărturie din cealaltă linie întâi: oamenii care prelucrează testele pentru coronavirus

​22 de țări europene fac mai multe teste COVID decât România, raportat la numărul de locuitori. În fața României în acest clasament se află țări precum Germania, Marea Britanie, Franța, Italia sau Spania, dar și Lituania, Estonia, Letonia sau Cipru. De ce România se află în jumătatea de jos a capacității de testare pentru COVID, pe continent? Chiar dacă la început s-a vorbit insistent despre numărul insuficient de teste cumpărate de autorități, nu acesta este adevăratul motiv, spun oamenii din cealaltă linie întâi – specialiștii din laboratoarele medicale care prelucrează teste COVID. În schimb, în România nu sunt folosiți toți specialiștii care ar putea prelucra teste COVID „din varii motive”, iar un specialist de laborator – biolog, biochimist sau chimist – primește doar jumătate din salariul colegului său medic de laborator, care face aceeași analiză pentru COVID-19. Nu în ultimul rând, mulți dintre ei sunt nemulțumiți din cauză că nu au primit nici sporurile de COVID.

Teste și echipamente suficiente, comparativ cu primele luni ale epidemiei

Dacă în țara noastră s-a vorbit foarte mult, în special la începutul epidemiei, despre faptul că se cumpără prea puține teste pentru COVID, problema s-a reglat, între timp.

România are, în acest moment, suficiente echipamente pentru a face teste COVID, dar și consumabile – teste și reactivi – a explicat, pentru HotNews.ro, Constanța Popa, președintele Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din Sistemul Sanitar.

Constanța Popa, președintele Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din Sistemul Sanitar

„În acest moment, s-au cumpărat echipamente și sunt, în opinia mea, suficiente. Teste se cumpără, la reactivi există uneori o discontinuitate ici și colo, dar per ansamblu, reactivi sunt, iar unele dintre echipamente sunt super-performante”, spune Constanța Popa.

„Din ceea ce mi-au spus colegii mei, există echipamente – fie donate, fie achiziționate de autoritățile locale, fie de spitale. Echipamente s-au luat. În general, există o continuitate a aprovizionării cu tot ce trebuie – inclusiv echipamente de protecție”, adaugă președintele Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din Sistemul Sanitar.

Câte teste COVID se fac în România, comparativ cu celelalte țări europene

Și totuși, în țara noastră se fac mai puține teste decât în 22 de țări europene.

În România au fost prelucrate până acum, în total, 1.659.135 de teste COVID, de la debutul epidemiei în țara noastră. Practic, 86.332 de teste la milionul de locuitori, raportat la populația de 19.218.095 (cifra oficială).

Majoritatea țărilor europene prelucrează mai multe teste COVID decât România, raportat la numărul de locuitori. Mai jos, situația țărilor europene care prelucrează mai multe teste decât România și a celor care prelucreză mai puține teste (sursa datelor: https://www.worldometers.info/coronavirus/).

Țările europene care fac mai multe teste COVID decât România, raportat la numărul de locuitori:

• Spania – 8.517.446 de teste COVID în total – 182.162 de teste la milionul de locuitori – Populație: 46.757.487 de locuitori

• Marea Britanie – 15.177.265 de teste COVID în total – 223.397 de teste la milionul de locuitori – Populație: 67.938.559 de locuitori

• Italia – 8.007.637 de teste COVID în total – 132.471 de teste la milionul de locuitori – Populație: 60.448.454 de locuitori

• Franța – 6.000.000 de teste COVID în total – 91.891 de teste la milionul de locuitori – Populație: 65.294.995 de locuitori

• Germania – 10.197.366 de teste COVID în total – 121.653 de teste la milionul de locuitori – Populație: 83.823.671 de locuitori

• Suedia – 1.030.010 de teste COVID în total – 101.895 de teste la milionul de locuitori – Populație: 10.108.516 de locuitori

• Belgia – 2.135.402 de teste COVID în total – 184.133 de teste la milionul de locuitori – Populație: 11.597.076 de locuitori

• Portugalia – 1.896.675 de teste COVID în total – 186.091 de teste la milionul de locuitori – Populație: 10.192.218 de locuitori

• Elveția – 937.448 de teste COVID în total – 108.202 teste la milionul de locuitori – Populație: 8.663.888 de locuitori

• Serbia – 869.668 de teste COVID în total – 99.595 de teste la milionul de locuitori – Populație: 8.732.038 de locuitori

• Irlanda – 767.359 de teste COVID în total – 155.155 de teste la milionul de locuitori – Populație: 4.945.761 de locuitori

• Austria – 1.094.987 de teste COVID în total – 121.477 de teste la milionul de locuitori – Populație: 9.013.960 de locuitori

• Danemarca – 2.180.089 de teste COVID în total – 376.187 de teste la milionul de locuitori – Populație: 5.795.224 de locuitori

• Norvegia – 601.569 de teste COVID în total – 110.839 de teste la milionul de locuitori – Populație: 5.427.437 de locuitori

• Finlanda – 549.303 teste COVID în total – 99.116 de teste la milionul de locuitori – Populație: 5.542.003 de locuitori

• Luxemburg – 724.452 de teste COVID în total – 1.154.641 de teste la milionul de locuitori – Populație: 627.426 de locuitori

• Lituania – 607.132 de teste COVID în total – 223.509 de teste la milionul de locuitori – Populație: 2.716.370 de locuitori

• Estonia – 140.666 de teste COVID în total – 106.030 de teste la milionul de locuitori – Populație: 1.326.668 de locuitori

• Islanda – 194.963 de teste COVID în total – 570.788 de teste la milionul de locuitori – Populație: 341.568 de locuitori

• Malta – 173.276 de teste COVID în total – 392.277 de teste la milionul de locuitori – Populație: 441.718 de locuitori

• Cipru – 263.943 de teste COVID în total – 218.379 de teste la milionul de locuitori – Populație: 1.208.646 de locuitori

• Letonia – 237.477 de teste COVID în total – 126.118 teste la milionul de locuitori – Populație: 1.882.974 de locuitori

Țările europene care fac mai puține teste COVID decât România, raportat la numărul de locuitori:

• Olanda – 1.312.787 de teste COVID în total – 76.590 de teste la milionul de locuitori – Populație: 17.140.511 de locuitori

• Polonia – 2.538.761 de teste COVID în total – 67.091 de teste la milionul de locuitori – Populație: 37.840.384 de locuitori

• Cehia – 840.008 teste COVID în total – 78.418 de teste la milionul de locuitori – Populație: 10.711.939 de locuitori

• Bulgaria – 370.786 de teste COVID în total – 53.424 de teste la milionul de locuitori – Populație: 6.940.439 de locuitori

• Grecia – 848.380 de teste COVID în total – 81.455 de teste la milionul de locuitori – Populație: 10.415.320 de locuitori

• Albania – 51.658 de teste COVID în total – 17.953 de teste la milionul de locuitori – Populație: 2.877.325 de locuitori

• Croația – 148.742 de teste COVID în total – 36.266 de teste la milionul de locuitori – Populație: 4.101.407 de locuitori

• Ungaria – 397.092 de teste COVID în total – 41.121 de teste la milionul de locuitori – Populație: 9.656.650 de locuitori

• Muntenegru – 45.418 teste COVID în total – 72.313 teste la milionul de locuitori – Populație: 628.078 de locuitori

• Slovacia – 312.822 de teste COVID în total – 57.293 de teste la milionul de locuitori – Populație: 5.460.037 de locuitori

• Slovenia – 147.091 de teste COVID în total – 70.751 de teste la milionul de locuitori – Populație: 2.078.981 de locuitori

• Moldova – 183.923 de teste COVID în total – 45.610 teste la milionul de locuitori – Populație: 4.032.549 de locuitori

• Georgia – 338.586 de teste COVID în total – 84.901 teste la milionul de locuitori – Populație: 3.988.014 de locuitori

„Toată lumea are o spaimă legată de faptul că ar fi puțin personal specializat”

„Toată lumea are o spaimă legată de faptul că ar fi puțin personal specializat care sa lucreze teste pentru COVID -19”, povestește Constanța Popa, președintele Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din Sistemul Sanitar.

Constanța Popa a explicat, însă, pentru HotNews.ro, că specialiști în Genetică există în România: „Avem 56 de biologi, chimiști, biochimiști specialiști în Genetică cu certificat de membru de la organizația profesională care au zeci de mii de ore de experiență practică în Genetică și Biologie moleculară, experiență care contează extrem de mult în munca din laborator pentru orice analiză, indiferent că este vorba despre o glicemie utilă pentru depistarea și monitorizarea diabetului sau despre testele de Genetică, așa cum sunt acum utile în depistarea și monitorizarea COVID-19. Sunt suficienți specialiștii biologi, chimiști, biochimiști care sunt în acest moment cu certificat de membru al organizației profesionale: cei cu specialitatea de Genetică au peste 25.000 de ore de experiență practică pentru a deveni specialiști, cei care au masterate de Genetică au aproximativ 1.000 de ore de studii teoretice.”

În mod surprinzător însă, nu toți specialiștii în Genetică prelucrează teste COVID. O parte dintre ei nu sunt folosiți. „Din varii motive”, spune Constanța Popa: „La modul foarte onest: mai avem în țară încă vreo 30 și ceva de colegi cu specialitate în genetică, care nu lucrează în acest moment teste COVID, din varii motive: probabil că unii dintre ei nu sunt agreați de către conducere, alții nu sunt agreați de către ceilalți colegi.”

„Este vorba și despre relațiile interumane. Acolo unde a existat și există înțelegere între personalul de laborator se muncește, se face echipă, se face treabă. În locurile unde angajatorii nu dau 2 bani pe angajați și îi folosesc doar așa, nu prea se reușește să se facă performanță, să se facă calitate”, mărturisește președintele Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din România.

„Vă spun cu mâna pe inimă: Specialiști sunt și ar fi și mai mulți dacă ar fi plătiți, dar nu prea vrem să îi plătim când îi punem la muncă. Dacă ai plăti oamenii – pentru că specialiști, vă spun, sunt – dar oamenii sunt și ei nemulțumiți. Gândiți-vă că și pe dumneavoastră dacă vă cheamă în fiecare zi 12 ore la serviciu și nu vă plătește, nu se plătește uneori nici sporul de COVID… atunci spui domnule, vin zilnic 7 ore sau 8 ore, cât este programul. Este vorba despre respectul față de angajat, indiferent de faptul că vorbim despre stat sau despre privat.

După ce personalul de laborator – biologi, biochimiști și chimiști – a fost „uitat” la adoptarea noii legi a salarizării în 2018, când salariile din sistemul sanitar au crescut substanțial, dublându-se sau chiar triplându-se în multe cazuri, Constanța Popa mărturisește că toți colegii ei sunt în continuare supărați: „Iau jumătate din salariul colegului medic de laborator care face aceeași analiză pentru COVID-19. De la 1 iulie 2020 Parlamentul ne-a aprobat o creștere a salariilor în sistemul sanitar public, dar sporurile în cazul nostru se aplică la vechile salarii, nu ca la colegii noștri medici și asistenți de laborator, la care sporurile se aplică la salariile majorate, ceea ce pentru noi înseamnă vreo 1.000 și ceva de lei pierdere lunară la salariu.”

Nu în ultimul rând, „mulți dintre colegi nu au luat sporurile de COVID, din varii motive”, subliniază Constanța Popa.

„Acum toți au nevoie de noi. Altfel Parlamentul probabil nu ne-ar fi aprobat o creștere a nu salariilor, dacă nu era COVID-ul. Suntem desconsiderați total. Toată lumea are nevoie de noi, dar când e vorba de plată, mai așteptăm. Toți s-au purtat urât cu noi, cu biochimiștii, biologii și chimiștii din sistemul sanitar: ba că suntem tehnicieni, ba că suntem laboranți, ba că suntem profesori de liceu sau mai nu știu ce, nimeni nu spune ceea ce suntem în mod real: biochimiști, biologi și chimiști din sistemul sanitar care efectuăm analize medicale pentru pacienți. Cu toate riscurile biologice și cu toate dezavantajele salariale mai ales din ultimii trei ani”, este concluzia tristă a reprezentantei celeilalte linii întâi din lupta cu COVID-19.

Constanța Popa este de părere că „Relațiile interumane s-au degradat foarte mult în România. Eu nu spun că nu există disfuncționalități, că s-a făcut totul la superlativ, departe de mine acest lucru. Dar eu cred că la originea acestei situații, în toate privințele, sunt oamenii.”

În laboratoare se lucrează în condiții de saună. Număr mare de teste la cerere, în perioada vacanțelor

Un alt amănunt foarte important este că specialiștii din laboratoare lucrează în condiții de saună, în această perioadă: „Mai ales că toți ies din laborator ca din saună. Nu au voie să dea drumul la aerul condiționat, lucrează în hotă, este o concentrare maximă – trebuie să dezinfectezi fiecare probă, să o pregătești. Plus stresul, faptul că ai acolo un virus. Nu este ca și cum există probabilitatea că este un virus. În COVID-19 este foarte mare certitudinea că virusul există la multe dintre probele biologice care ajung la noi în laborator pentru că se face trierea pacienților”, povestește Constanța Popa.

De asemenea, numărul testelor COVID efectuate la cerere a crescut spectaculos în ultima perioadă, iar timpul de așteptare pentru efectuarea testului ajunge și la câteva săptămâni: „A crescut numărul testelor COVID la cerere și sunt planificări pe termen lung la privat, o colegă care vrea să plece din țară mi-a spus că a fost programată abia peste două săptămâni. Este perioada vacanțelor, multă lume se testează la cerere dar noi nu putem lucra teste decât la recomandarea unui medic.”

Pas cu pas: Cum se prelucrează un test COVID în laborator

Președintele Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor a explicat pentru HotNews.ro și cum se prelucrează testele pentru depistarea coronavirusului în laborator, pas cu pas.

Orice analiză de laborator, pentru orice boală, inclusiv pentru depistarea și monitorizarea COVID-19, este influențată de o serie de factori pe care noi îi împărțim în factori, spune Constanța Popa:

• pre-analitici ( înainte ca proba biologică să ajungă în laborator)

• analitici ( în timpul analizării probei în laborator)

• post analitici ( după ce există rezultatul analizei).

Constanța Popa subliniază că cele mai multe rezultate false pentru analizele medicale se obțin prin nerespectarea procedurilor de recoltare, transport și stocare a probelor biologice.

Ea atrage atenția că în cazul COVID-19 este foarte importantă recoltarea corectă: „asistenta care recoltează trebuie să își schimbe mănușa în fața ta, să recolteze fiecărui pacient cu mănuși noi. Mănușa nu trebuie să aibă pudră de talc, pentru că poate inhiba reacția și ajungi să ai un rezultat fals negativ pentru COVID-19. Trebuie să ai o anumită poziție a capului și a nasului la recoltare , am și scris în ghidurile noastre, ale organizației profesionale, care este poziția corectă.”

După ce proba este recoltată, aceasta trebuie să stea obligatoriu în poziție verticală, adaugă reprezentanta specialiștilor de laborator: „Dacă stă în poziție oblică sau culcată și se adună probă peste probă, există riscul ca probele să se contamineze una de la alta și în acest fel apar acele rezultate fals pozitive pentru COVID-19.”

De asemenea, transportul probelor biologice până ajung în laborator ar trebui să se facă pe gheață sau pe gheață carbonică, în funcție de timpul de păstrare până când vor fi efectiv lucrate: „Nu știu câți respectă acest lucru. După aceea, trebuie să fie dezinfectată fiecare probă la exterior pentru a evita contaminarea de la o probă la alta în laborator ceea ce va face să existe un număr mare de rezultate fals pozitive”, adaugă Constanța Popa.

„Este adevărat, există un moment în laborator, în analiză, când trebuie să interpretezi amplificarea virusului. Iar dacă nu ai experiență, poți să dai un rezultat fals. Dar întotdeauna când avem dubii, orice fel de dubii privind un rezultat, noi repetăm. Este regulă de aur în laborator pentru orice analiză medicală, nu numai pentru depistarea SARS-CoV-2. Se repetă analiza.”

„Este vorba și despre respectarea procedurilor în laborator și a circuitelor chiar și în cazul analizelor ‘la cerere’, tot trebuie să parcurgi o procedură”, subliniază președintele Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor.

România poate achiziționa echipamente cu finanțare europeană nerambursabilă

Țara noastră are și posibilitatea de a accesa proiecte cu finanțare nerambursabilă din fonduri europene pentru gestionarea crizei sanitare COVID-19, cu termen de implementare sfârșitul anului 2020, inclusiv pentru achiziția de echipamente.

„De exemplu, un spital județean și Consiliul Județean au câștigat un Proiect în valoare de 24.228.996 lei cu finanțare nerambursabilă din fonduri europene care prevede realizarea în laborator a unei noi linii automate de testare PCR, achiziția de echipamente de laborator, reactivi și echipamente individuale de protecție pentru personal. Odată cu implementarea proiectului, va crește capacitatea spitalului de a răspunde în timp util și eficient în criza COVID-19 prin asigurarea creșterii capacității de a efectua investigațiile paraclinice necesare testării, identificării, monitorizării și tratării pacienților, precum și restrângerea răspândirii virusului”, afirmă Constanța Popa.

„Deci din nou… acolo unde există interes, există colaborare, se poate!”, subliniază ea.

Cum a ajuns România la atâtea cazuri de COVID-19: „Suntem foarte individualiști și egoiști. Nu se respectă nicio regulă”

Numărul de îmbolnăviri de COVID-19 a crescut atât de mult în ultimele două luni din cauză că suntem „foarte individualiști și foarte egoiști”, crede Constanța Popa.

Reprezentanta specialiștilor din laboratoare, cealaltă lunie întâi în lupta cu COVID-19, povestește că „Am fost și eu la cumpărături. Și în timp ce îmi puneam produsele în sacoșă o doamnă venise la 5 centimetri de mine. Și i-am spus: Doamnă, ce rost are să stați la 5 centimetri de mine, până nu plătesc? Dacă stați la 5 centimetri de mine, credeți că veți fi servită mai repede de doamna de la casă, care trebuie să îmi ia mai întâi mie banii? Nu. Eu nu știu ce să mai cred. Am văzut teoriile conspiraționiste, că nu există COVID-19, că este o ordine mondială care nu știu ce vrea.”

„Este și vară, este și cald, lumea s-a săturat, toată lumea vrea în concediu. Îmi spunea o prietenă că s-a dus să își ridice pașaportul, că era o coadă mare și … toți stăteau îngrămădiți. Peste tot, dacă vă uitați, nu se respectă nimic, nicio regulă. Pe mine mă cutremură”, mai spune Constanța Popa.

„Este o situație foarte complexă, în care, după părerea mea, reușesc cei care respectă regulile. Ați văzut, Noua Zeelandă a anunțat zero cazuri de COVID. Dar cum? Au închis granițe, au impus măsuri, le-au respectat”, adaugă ea.

„Părerea mea sinceră: este lipsă de solidaritate. Și nu poți să o impui”, este concluzia tristă a președintelui Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor.