EXCLUSIV A sasea lucrare de doctorat suspectata de plagiat, coordonata de Gabriel Oprea. Chestor-sef de politie Dumitru Parvu si-a obtinut doctoratul la Academia de Politie

Chestor-sef de politie Dumitru Parvu, adjunct al sefului Inspectoratului General al Politiei Romane, este suspectat ca si-a plagiat teza de doctorat pe care a sustinut-o in 2007, la Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza”. Lucrarea in baza careia a obtinut titlul de doctor in Ordine si siguranta nationala a fost coordonata de profesorul universitar Gabriel Oprea, el insusi suspectat ca si-a plagiat teza de doctorat sustinuta in 2001, asa cum Hotnews a dezvaluit in exclusivitate in data de 1 iulie.

• Chestorul-sef de Politie Dumitru Parvu nu a raspuns solicitarilor de a-si exprima un punct de vedere cu privire la teza de doctorat.

Aceasta este cea de-a sasea teza de doctorat coordonata de profesorul universitar Gabriel Oprea asupra careia planeaza suspiciuni grave de plagiat pe care Hotnews o aduce in atentia opiniei publice si prima de la Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza”.

Reamintim ca, pana acum am prezentat, in exclusivitate, dovezi care atesta faptul ca si tezele primarului sectorului 2, secretar general al UNPR, Neculai Ontanu, a avocatei lui Victor Ponta, Loredana Radu, a prim-adjunctului procurorului general al Romaniei, Bogdan Licu, a secretarei lui Gabriel Oprea, Adela Popescu (Neagu) si a fostului ministru al Apararii si consilier prezidential, Mihai Stanisoara, sunt plagiate.

Dumitru Parvu este chestor-sef de politie si adjunct al sefului Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR), fiind practic numarul doi in Politie la nivelul intregii tari. Din 1981 si pana 1985 a fost ofiter specialist la Serviciul Economic al Politiei Sector 1, iar din 1985 si pana 1998 (13 ani) a fost ofiter specialist la Serviciul Economic din Politia Capitalei. Pentru un an, intre 1998 si 1999, Parvu a fost adjunct al Sefului Politiei Sector 4, dupa care isi incepe ascensiunea in structurile de conducere ale Politiei Romane.

Intre 1999 si 2002, Parvu a ocupat pozitia de adjunct al sefului Inspectoratului Judetean de Politie Ilfov, judet in care este stiut ca Gabriel Oprea si-a derulat afacerile si detine suprafete importante de teren. Coincidenta sau nu, in 2002, anul in care Oprea devine prefect al Capitalei, Parvu este promovat ca sef al Inspectoratului Judetean de Politie Ilfov, functie in care ramane pana in 2005.

Dupa intrarea PSD in opozitie, Parvu este schimbat de la sefia IJP Ilfov, iar pana in 2009 este seful Politiei Sector 6. La inceputul lunii ianuarie 2009, cand Gabriel Oprea a ocupat fotoliul de ministru de Interne pentru doar trei saptamani, Dumitru Parvu a fost numit de acesta adjunct al sefului IGP, pozitie in care a rezistat pana in prezent, cu o intrerupere de cateva luni in 2012, desi la conducerea Ministerului de Interne s-au perindat de atunci nu mai putin de zece ministri.

Sotia lui Dumitru Parvu, Florentina, lucreaza ca agent la secretariatul Sectiei 4 de Politie Bucuresti, iar fiica acestuia, Daniela Parvu, lucreaza tot in IGPR, ca sef birou SIRENE (Supplementary Information Request at National Entities) din cadrul Centrului de Coorperare Politieneasca Internationala. Biroul SIRENE functioneaza ca un oficiu al Politiei Romane de colaborare cu statele Uniunii Europene si asigura schimbul de date si informatii, fiind singurul punct de contact intre autoritatile din tarile membre. Infiintarea acestuia a fost o conditie pentru aderarea Romaniei la Spatiul Schengen.

Dumitru Parvu se bucura de doua decoratii primite de la doi sefi de stat, Traian Basescu si Klaus Iohannis. Prima districtie este Ordinul Barbatie si Credinta in grad de Cavaler, cu insemn pentru militari, fiind acordata de presedintele Traian Basescu prin Decretul 1.239 din 20 decembrie 2010, la propunerea ministrului de Interne Traian Igas. Cea de-a doua, a fost primita chiar anul acesta si este vorba tot de Ordinul Barbatie si Credinta, in grad de Ofiter, cu insemn pentru civili.

Aceasta a doua distinctie a fost decernata de presedintele Klaus Iohannis la propunerea ministrului de Interne Gabriel Oprea prin Decretul nr. 271/din 09.02.2015, cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Romane, in semn de „apreciere pentru rezultatele remarcabile obtinute in activitatea profesionala”. Tot anul trecut, in luna martie, Dumitru Parvu a fost inaintat in grad de fostul presedinte Traian Basescu, devenind chestor-sef de politie, al doilea cel mai inalt grad din politie (echivalentul gradului de general cu trei stele). Inaintarea in grad s-a facut la propunerea ministrului de Interne Gabriel Oprea.

Dumitru Parvu a devenit doctorand la Academia de Politie in 2004, pe cand era sef al IJP Ilfov, iar coordonatorul sau, Gabriel Oprea, detinea si functia administrativa de ministru delegat pentru Administratie Publica in cadrul Ministerului de Interne, si pe cea politica de presedinte al organizatiei judetene PSD Ilfov.

Teza de doctorat a chestorului-sef de politie Dumitru Parvu se numeste “Modalitati de gestionare a crizelor in domeniul ordinii publice care pot afecta securitatea nationala” si a fost sustinuta in 2007 la Scoala Doctorala a Facultatii de Drept din cadrul Acamediei de Politie „Alexandru Ioan Cuza”. Lucrarea are 317 pagini, dar doar 262 reprezinta continutul propriu-zis, restul fiind anexe.

Cea mai mare parte a tezei de doctorat a lui Dumitru Parvu este copiata din cartea „Securitatea si apararea nationala a Romaniei”, semnata de Tudor Cearapin, aparuta in 2002 la Editura Fundatiei Revista Jandarmeriei. Structura lucrarii se bazeaza pe acest volum, pe care Parvu il completeaza cu multe alte lucrari semnate de ofiteri care au detinut functii importante in structurile de conducere ale Ministerului de Interne.

Dumitru Parvu incepe sa copieze chiar din introducerea tezei. Astfel, pagina sase este preluata cuvant cu cavant din comunicarea publica facuta de colonelul (r) Gheorghe Harabor, fost sef al Inspectoratului Judetean de Jandarmi Constanta, in cadrul simpozionului “Globalizare si identitate nationala”, care a avut loc in mai 2006, intitulata “Impactul globalizarii asupra mentinerii ordinii publice”.

Paginile 7 si 8 din Introducere sunt copiate ad litteram din proiectul Strategiei Militare a Romaniei si din cartea “Crizele si conflitele contemporane”, semnata de comisarul sef de politie dr. Marian Valentin Grigoroiu si aparuta in 2006 la Editura Ministerului Administratiei si Internelor, din Bucuresti. La pagina 7, in dreptul unui singur paragraf, Dumitru Parvu face trimitere la cartea lui Marian Valentin Grigoroiu, printr-o nota de subsol, insa mentioneaza pagina 175. In realitate el plagiza de la paginile 144 – 145, evident fara a utiliza ghilimele.

Mai departe, Introducerea este incheiata cu paginile 10 si 11 copiate din „Carta Alba a Guvernului” din 1999.

Primul capitol al tezei de doctorat a adjunctului sefului IGPR, „Democratia constitutionala publica si securitatea nationala”, este copiat din cartea „Siguranta nationala si Ordinea publica, 1859 – 2000” semnata de Costica Voicu (fost sef al IGPR si fost rector al Academiei de Politie), Anghel Andrescu (fost sef al SPP, al Jandarmeriei si secretar de stat in MAI) si Octavian Burciu, aparuta in 2000 la Editura Tipar Artprint din Bucuresti. Nu mai putin de opt pagini din aceasta lucrare, de la pagina 12 la 20 sunt copiate de Dumitru Parvu fara a utiliza ghilimelele macar intr-un singur loc.

Urmatoarele pagini, de la 20 la 25 sunt plagiate din cartea „Securitatea si apararea nationala a Romaniei”, semnata de Tudor Cearapin, aparuta in 2002 la Editura Fundatiei Revista Jandarmeriei. Parvu face trimitere catre cartea lui Cearapin intr-un singur paragraf din cele cinci pagini, paragraf care nu este insa marcat cu ghilimele, cum de altfel nu sunt marcate nici cele cinci pagini copiate in bloc.

De la pagina 26 la pagina 37, este plagiat ad litteram si fara utilizarea ghilimelelor continutul lucrarii „Ordinea publica – componenta a securitatii nationale”, semnata de generalul de brigada (r) Constantin Sfichi, general Gheorghe Apostol si generalul Anghel Andreescu, aparuta la Editura Ministerului de Interne in 1996.

Prima pagina a Capitolului II, intitulat „Starea de normalitate si crizele de inceput de mileniu”, este copiata fara utilizarea ghilimelelor tot din lucrarea „Securiatea si apararea nationala a Romaniei”, semnata de Tudor Cearapin.

Pagina 41 este plagiata integral din cartea „Terorismul. Analiza psihologica”, scrisa de Anghel Andreescu si Dan Nita si aparuta in 1999 la Editura Timpolis din Timisoara.

Tot din cartea lui Tudor Cearapin sun copiate fara a utiliza ghilimele si paginile 42 si 43 din teza lui Dumitru Parvu.

Incepand cu pagina 44 si pana la 62, continutul este copiat cuvant cu cuvant, fara a fi marcate prin semnele recunoscute la nivel international in cazul citarii – ghilimelele-, din lucrarea “Crizele si conflitele contemporane”, semnata de comisarul sef de politie dr. Marian Valentin Grigoroiu si aparuta in 2006 la Editura Ministerului Administratiei si Internelor Bucuresti.

Paginile copiate din Grigoroiu sunt intercalate cu unele preluate din Cearapin. Astfel, continutul paginilor 62, 63 si partial 64 provin din lucrarea lui Cearapin, iar incepand cu 64 si pana la 72, urmeaza continut preluat din Grigoroiu. Nici aceste pagini nu sunt marcate prin ghilimele.

Inceputul Capitolul III al tezei de doctorat a lui Dumitru Parvu, intitulat „Rolul Ministerului Administratiei si Internelor in asigurarea ordinii publice si prevenirea situatiilor de criza cu impact asupra securitatii nationale”, mai exact paginile 73 – 75, sunt plagiat tot din lucrarea lui Tudor Cearapin fara a fi fost marcate prin ghilimele.

Capitolul IV, „Principalii factori de risc pentru ordinea publica si securitatea nationala”, incepe cu plagierea mai multor pagini din cartea „Terorismul international”, scrisa de generalul de divizie (r) Gheorghe Carp, aparuta in 2005 la Editura Ministerului de Interne. Paginile urmatoare sunt formate din pasaje intercalate din mai multe lucrari. De exemplu, pagina 105 este formata din preluari din cartile lui Tudor Cearapin, Anghel Andreescu si Dan Nita. Dumitru Parvu continua seria paginilor plagiate din lucrare lui Tudor Cearapin cu paginile 105 -117. Nici aceste pagini nu sunt marcate conform standaredelor internationale de citare.

La pagina 117, Dumitru Parvu greseste titlul cartii pe care o mentioneaza intr-o nota de subsol „Politologia in fata secolului XXI”, aparuta in 1997 la Editura Funadatie „Romania de Maine” din Bucuresti, si scrie „Patologia in fata secolului XXI”. De afltfel, din aceasta lucrare, adjunctul sefului IGPR copiaza de la pagina 117 la 122, fara a respecta normele academice de citare.

De la pagina 123, Dumitru Parvu revine la cartea lui Tudor Cearapin, din care plagiaza pana la pagina 126 si din nou de la pagina 130 la 134, dar si de la pagina 140 la 145 este copiat intreg capitolul intitulat „Migratia de populatie – factor de risc la adresa securitatii nationale”.

Un alt autor plagiat de adjunctul sefului IGPR este Damian Miclea. Mare parte a subcapitolului „Crima organizata – factor de risc pentru ordinea publica si siguranta nationala”, de la pagina 146 la 151, dar si de la 154 la 156, este copiat din cartea „Combaterea crimei organizate”, Vol. I, aparuta la editura Ministerului de Interne in 2004. O alta carte a lui Damian Miclea din care Dumitru Parvu plagiza este „Cunoasterea crimei organizate”, aparuta la Editura Pygmalion din Ploiesti in 2001. Nici in aceste cazuri ghilimelele nu sunt utilizate.

Capitolul V, „Elemente de drept comparat privind ordinea publica si gestionarea situatiilor de criza”, de la pagina 171 la 193, incepe cu plagierea fara citare a cartii „Ordinea publica in unele state ale lumii” scrisa de Constantin Sfichi, Anghel Andreescu si Apostol Ion Gheorghe, aparuta la Editura Ministeului de Interne in 1998.

De la pagina 193 la 199, continutul este copiat ad litteram cartea, fara a fi fost marcat corespunzator, “Crizele si conflitele contemporane”, semnata de comisarul sef de politie dr. Marian Valentin Grigoroiu si aparuta in 2006 la Editura Ministerului Administratiei si Internelor, din Bucuresti.

De la pagina 208 la 2016 este copiat ultimul capitol din cartea lui Tudor Cearapin, „Gestionarea situatiilor de criza de natura sa provoace tulburari ale ordinii publice”, pe care, de altfel, Parvu il copiaza nu doar ad litteram, ci ii preia intocmai si denumirea de subcapitole, pe care le transforma la randul sau in subcapitole ale propriei teze.

Chestorul-sef de Politie Dumitru Parvu nu a raspuns solicitarilor transmise prin intermediul Biroului de Presa al IGPR de a-si exprima un punct de vedere cu privire la teza de doctorat. Nici rectorul Academiei de Politie „Alexandru Ioan Cuza”, chestor de politie prof. univ. dr. Gheorghe Popa, nu a raspuns telefoanelor si mesajelor prin care i-a fost solicit un punct de vedere referitor la un caz de plagiat al unei teze de doctorat sustinuta in institutia pe care o conduce.

• Gabriel Oprea nu a raspuns solicitarii transmise prin intermediul Biroului de Presa al Ministerului de Interne de a comenta acuzatiile de plagiat in legatura cu teza de doctorat a adjunctului sefului IGPR. De altfel, singura luare publica de pozitie a lui Oprea din ultimele trei luni a avut loc in data de 16 septembrie atunci cand a declarat ca este de acord ca tuturor oamenilor politici sa le fie verificata teza de doctorat. „A mea tocmai a fost verificata. Cand mi-am dat doctoratul nu am fost nici om politic si nici demnitar. De aceea este bine sa fie verificate toate tezele. Eu am înţeles că România este un stat membru NATO, a fost verificata teza mea si, unde-i lege, nu-i tocmeala. Mai mult decât atat, in Comisia care m-a verificat au fost chemati si experti in drept penal, iar a fost o singura concluzie în unanimitate: că nu am plagiat”.

Academia de Politie are un Cod de etica si deontologie profesionala propriu care are drept scop „ghidarea conduitei tuturor membrilor comunitatii universitare” si care interzice in mod explicit plagiatul. In preambulul documentului se precizeaza: „Codul de etica universitara functioneaza ca un contract moral intre persoanele implicate in activitatea Academiei (studenti, personal didactic si de cercetare si personal didactic si de cercetare auxiliar) si instituţie…Codul etic al Academiei are menirea de a contribui la optimizarea continua a procesului de formare profesionala, morala si civica, la punerea in act a unor atitudini si comportamente cat mai aproape de exemplaritate, in temeiul integritatii academice”.

La art. 10, alin. 2 din Codul de etica al Academiei de Politie se precizeaza ca „Este interzisa insusirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obtinute, prezentandu-le drept creatie personala (plagiatul)…”. Tot in cadrul Academiei de Politie functioneaza in baza unui statut oficial, adoptat de Senatul Academiei, si o Comisie de etica universitara. Potrivit statutului, Comisia de etica are atributii in analizearea si solutionarea abaterilor de la etica universitara “pe baza sesizarilor sau prin autosesizare”.

Potrivit Legii 206/2004 privind buna conduita in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare, plagiatul este „expunerea intr-o opera scrisa sau o comunicare orala, inclusiv in format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstratii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode stiintifice extrase din opere scrise, inclusiv in format electronic, ale altor autori, fara a mentiona acest lucru si fara a face trimitere la sursele originale” (art. 4, alin (1), lit. d).

In data de 1 iulie, HotNews.ro a publicat o analiza a tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, asupra careia planau suspiciuni de plagiat. Indiciile de plagiat se bazau pe urmatoarele argumente:

• pagini intregi din teza de doctorat a lui Gabriel Oprea erau identice cu pasaje din alte lucrari fara utilizarea ghilimelelor
• paragrafele identice cuvant cu cuvant erau marcate cu note de subsol, insa si acestea erau preluate din alte carti
• lucrarile din care s-a copiat cel mai frecvent erau ale prof. univ. dr. Ion Neagu, coordonatorul de doctorat a lui Gabriel Oprea si prof. univ. dr. Nicolae Volonciu, membru in comisia de sustinere a doctoratului lui Gabriel Oprea
• multi autori pe care ii indica in notele de subsol nu au fost inclusi in bibliografia lucrarii, insa acesti autori erau mentionati in textele originale
• ordinea in care au fost aranjate subcapitolele din lucrarea doctorala a lui Gabriel Oprea este identica cu ordinea subcapitolelor din tratatul coordonatorului sau, prof. univ. Ion Neagu.

In ciuda acestor evidente, Consiliul de Etica din subordinea Ministerului Educatiei a emis intr-un timp record un raport in care se spunea ca „suspiciunea de plagiat nu se confirma”. Acelasi organism l-a albit si pe premierul Victor Ponta in 2012 atunci cand acesta a fost acuzat de plagiat de catre revista Nature. De altfel, acest organism are atributii de verificare a tezei de doctorat si in cazul lui Neculai Ontanu, avand in vedere prevederea din art. 28, litera c, potrivit careia Consiliul de Etica este obligat sa se sesizeze in cazul unor persoane cu functii de demnitate publica.