​DOCUMENT Acțiunea lui Dragnea împotriva Comisiei Europene, publicată: Șeful PSD reclamă refuzul CE de a deschide o investigație față de OLAF

​Președintele PSD, Liviu Dragnea, a reclamat Comisia Europeană la Tribunalul Uniunii Europene (CJUE) pentru că CE a refuzat să înceapă o investigație asupra Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), privind dosarul Tel Drum. Acțiunea lui Dragnea, înregistrată în decembrie 2018, apare Jurnalul Oficial al UE.

UPDATE: Surse din Ministerul Afacerilor Externe au declarat, sâmbătă, pentru HotNews.ro, că agentului guvernamental la CJUE nu i s-a cerut să intervină în dosarul Dragnea-CE. ”Este o acțiune individuală, e dreptul oricărui cetățean care se simte nedreptățit de vreun act al instituțiilor europene să conteste. Nu i s-a cerut nimic agentului la CJUE în legătură cu prosibilitatea unei intervenții”, susțin sursele.

UPDATE 2: În schimb, juriști consultați de HotNews.ro au explicat, sub protecția anonimatului, că România, prin agentul guvernamental la CJUE, din cadrul MAE, are posibilitatea să facă intervenție în dosarul lui Dragnea, în termen de 6 săptămâni de la publicarea acțiunii în Jurnalul Oficial al UE. Având în vedere că acțiunea lui Dragnea s-a publicat în Jurnalul Oficial pe 18 februare 2019, termenul urmează să expire pe 2 aprilie 2019.

„În orice acțiune în anulare, Guvernul României poate interveni, fie de partea reclamantului, fie de partea Comisiei Europene. Regulamentul Tribunalului reglementează foarte clar intervenția. Fiind vorba de un cetatean român si de o problema care privește România, ideal ar fi ca România sa aibă o pozitie tranșantă de o parte sau de alta”, a explicat un specialist în drept european, consultat de HotNews.ro.

De asemenea, au mai fost cazuri în care România a intervenit la instanța UE. Un exemplu este cel al inițiativei cetățenești pentru Protecția minorităților naționale și lingvistice și consolidarea diversității culturale și lingvistice în Uniune – Minority Safe Pack. Aceatsa a fost inițiată de o o serie de minorități etnice din state ale UE, printre care și România. În România, inițiativa a fost susținută și de UDMR. Comisia Europeană a refuzat atunci să înregistreze inițiativa, iar inițiatorii au dat-o în judecată la Curtea de Justiție a UE. Atunci, statul ungar a intervenit de partea reclamanților, iar statul român și statul slovac de partea Comisiei Europene.

Acțiunea lui Liviu Dragnea:

Reclamant: Liviu Dragnea (București, România) (reprezentanți: B. O’Connor, solicitor, și S. Gubel, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Reclamantul solicită Tribunalului:

– anularea Deciziei OCM(2018)20575 a Comisiei, comunicată reprezentantului legal al reclamantului prin scrisoarea din data de 1 octombrie 2018;

– obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente. În susținerea acțiunii, reclamantul invocă trei motive:

1. Primul motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 9 alineatele (1), (2) și (4) din Regulamentul OLAF (1), precum și a dreptului la apărare al reclamantului în cadrul investigațiilor, inclusiv dreptul de a fi ascultat și respectarea prezumției de nevinovăție.

2. Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea principiului bunei administrări în ceea ce privește investigațiile, precum și pe refuzul de a deschide o investigație referitoare la desfășurarea investigației OLAF.

3. Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea dreptului de acces la documentele privind investigația OLAF.

Descarcă de AICI documentul privind acțiunea lui Dragnea împotriva Comisiei Europene.

Se confirmă astfel informațiile publicate în ianuare 2019 de HotNews.ro, care a relatat despre întregul conținut al acțiunii lui Dragnea la CJUE.

Liviu Dragnea a dat în judecată, la Tribunalul UE, Comisia Europeană, în 11 decembrie 2018, pentru că nu i-a acceptat o contestație din 1 iunie 2018 față de două rapoarte OLAF din 2016, în care Oficiul European de Luptă Antifraudă a constatat un prejudiciu de 21 de milioane de euro în urma unor presupuse fraude cu fonduri europene. Acestea fac obiectul așa-numitului dosar Tel Drum, deschis de Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România, în anul 2017.

Potrivit site-ului Tribunalului UE, dosarul „Dragnea v Commission Case T 738/18” a fost înregistrat pe data de 11.12.2018. Informațiile referitoare la acest dosar nu sunt însă publice.

Surse care au avut acces la dosarul de la Luxemburg au declarat pentru HotNews.ro că în sesizarea sa împotriva Comisiei Europene, depusă în 11 decembrie 2018 la Tribunalul de la Luxemburg, liderul PSD, Liviu Dragnea, se plânge, prin avocații săi, de următoarele aspecte:

• Comisia Europeană a refuzat să deschidă o anchetă împotriva OLAF (instituție aflată în subordinea sa). Astfel, cred avocații lui Dragnea, Comisia ar fi încălcat dreptul general la apărare, conform noului regulament OLAF și al principiului bunei administrații în timpul investigațiilor OLAF din România. Avocații lui Dragnea consideră aici că executivul UE ar fi trebuit să ancheteze la rândul său OLAF-ul privind cele două investigații care au condus la dosarul Tel Drum.
• Avocații lui Dragnea se mai plâng că OLAF l-ar fi lipsit pe Liviu Dragnea de dreptul de a fi ascultat și de prezumția de nevinovăție.
• Șeful PSD, prin avocații săi, contestă faptul că OLAF, în rapoartele sale, a făcut referire la președintele CJ Teleorman de atunci, Liviu Dragnea. Apoi, în 2017, când DNA a anunțat deschiderea investigațiilor față de Dragnea în dosarul Tel Drum, OLAF a dat un comunicat de presă în care a arătat că investigația DNA are la bază rapoartele OLAF. Dragnea se plânge că, deși numele său nu apare în comunicatul OLAF din 2017, s-ar face automat o legătura cu numele său, prin referirea la investigația DNA.

• Astfel, Dragnea consideră că el ar fi trebuit să fi fost intervievat de OLAF în cadrul investigațiilor sau, dacă nu l-a intervievat, nu ar fi trebuit să-l includă în rapoartele sale în urma investigațiilor.

• Totodată, Liviu Dragnea spune că OLAF a inclus în rapoartele sale, ca persoane în cauză, oficiali ai Consiliului Județean Teleorman de atunci, precum directorul executiv Mugur Bătăuș, inspectorul Iuliana Ghibirdic, și directorul de dezvoltare locală Victor Pipera. Aici, avocații sunt nemulțumiți că OLAF nu a precizat oficial dacă și Dragnea, ca președinte al CJ Teleorman, face sau nu obiectul rapoartelor, ca persoană în cauză, adică persoană suspectată de ilegalități sau fraude. Între timp, Mugur Bătăuș și Victor Pipera au încetat să mai fie angajații CJ Teleorman, după o decizie a Consiliului, din noiembrie 2017, după cum a relatat ziarul Liber în Teleorman.

• Pe de altă parte, în plângerea sa de la Luxemburg, Dragnea spune că este clar că el este ceea ce se numește o persoană în cauză în rapoartele OLAF, motiv pentru care ar fi trebuit ca Oficiul Antifraudă să-l intervieveze și pe el.

În schimb, în octombrie 2018, unul din avocații români ai lui Dragnea, Maria Vasii, a spus că anchetele OLAF nu l-au vizat pe șeful PSD.

„Întreaga anchetă a DNA se fundamentează, potrivit actelor, pe cele două anchete OLAF. Or, zilele acestea am primit un răspuns oficial din partea OLAF, care spune că niciodată nu l-a investigat pe domnul Dragnea”, a declarat Maria Vasii, citată de Mediafax.

Acțiunea lui Liviu Dragnea la Tribunalul Uniunii Europene a fost redactată de doi avocați străini, Bernard O’Connor și Sebastien Gubel. Juriști consultați de HotNews.ro au apreciat că această acțiune îi va putea aduce lui Dragnea, cel mult, o nouă adresă oficială de la Comisia Europeană, prin care să i se explice din nou, reformulat, că rapoartele OLAF sunt corecte. „Un motiv de tergiversare, mai poate cumpăra timp în dosarul Tel Drum”, ne-a declarat un jurist, sub protecția anonimatului.

Comisia Europeană a anunțat, luni, 7 ianuarie, într-un răspuns pentru Mediafax, că a fost notificată cu privire la acțiunea liderului PSD Liviu Dragnea, care contestă în instanță raportul OLAF ce a dus la deschiderea dosarului Tel Drum, și precizează că va depune observațiile într-un timp adecvat, menționând că respectă independența OLAF și a instanțelor europene.

Penalizarea lui Dragnea – șef al CJ Teleorman, plătită de Guvern cu Dragnea – ministru al Dezvoltării

Pe de altă parte, deși Dragnea se plânge acum că acuzațiile OLAF privind fraude cu fonduri europene în dosarul Tel Drum nu sunt fondate, în anul 2014, Guvernul României, cu Dragnea ministru al Dezvoltării Regionale, a acceptat să plătească din fonduri naționale corecțiile financiare impuse de Comisia Europeană pentru o parte din lucrările investigate apoi și de OLAF. Informația a fost conformată oficial de Ministerul Dezvoltării, dar și de CJ Teleorman, în 2017, la solicitarea HotNews.

Lucrările în cauză, pe fonduri UE, au fost comandate în 2009 de Consiliul Judetean Teleorman, condus de Dragnea la acea vreme:

• Reabilitarea DJ701, limita jud. Dambovita – Gratia – Poieni – Silistea – Scurtu Mare – Slavesti – Ciolanesti – Zambreasca – Dobrotesti, km 44+240 – 104+890 (55,450km). Valoare totala 118.783.998,68 lei, din care buget eligibil de 92.102.341,02 lei.
• Reabilitare DJ 506 Cervenia-Vitanesti-Babaita-km 17+400-km 58+000 cod SMIS 1124, al caror beneficiar este Consiliul Judetean Teleorman. Valoare totala: 65.100.594,91 lei, din care buget eligibil 52.105.690,38 lei.

În anul 2012, Comisia Europeană a făcut un audit și a constatat nereguli în cazul reabilitării DJ 506 Cervenia-Vitanesti-Babaita. Cei de la Bruxelles au aplicat o corecție financiara de 25%, adică in jur de 2,8 milioane de euro. Ministerul Dezvoltării trebuia să recupereze pierderea de la CJ Teleorman, dar cazul a ajuns în instanță.

CJ Teleorman, reprezentat de președintele său, Liviu Dragnea, avea calitate de reclamant, iar pârâți erau Ministerul Dezvoltării (Comisia de soluționare a contestațiilor la fondurile europene) și Curtea de Conturi.

Judecata a ajuns la Curtea de Apel Bucuresti, până în anul 2013, cand deja Liviu Dragnea nu mai era reclamant ci ajunsese deja de partea pârâților, fiind ministru al Dezvoltării, în guvernarea Ponta, iar Eugen Teodorovici, actualul ministru de Finanțe, era ministrul Fondurilor Europene.

Așa se face ca în anul 2013 Guvernul Ponta a emis Ordonanța 14/2013, privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice. OG 14/2013 a fost inițiată de Ministerul Dezvoltării sub conducerea lui Dragnea și adoptată de Guvern sub semnătura premierului Ponta, însă de contrasemnat a contrasemnat Sevil Shhaideh, secretar de stat în minister, la vremea respectivă. Sevil avea să fie propusă premier de Dragnea în 2016, dupa alegerile parlamentare câștigate de PSD. În cele din urmă președintele Iohannis a respins-o, iar Dragnea a propulsat-o pe mai vechiul lui post, de vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. În cele din urmă, Sevil a demisionat, în urma unor investigații ale DNA în dosarul insulei Belina, în care a fost implicat tot Dragnea.

Prin acest act, Guvernul a decis practic să plătească de la bugetul de stat inclusiv corecția financiară de 2,8 milioane de euro din proiectul european realizat prin contractul dintre CJ Teleorman și firma Tel Drum.

CJ Teleorman a explicat, pentru HotNews, în 2017, că nu a mai fost nevoie să se recupereze pierderile din proiect, pentru ca acestea au fost plătite de Guvern din bugetul de stat, adică din banii contribuabililor.

”Vă aducem la cunoștință că prin Sentința nr. 2824 din data de 22.10.2014, acțiunea Unității Administrativ Teritoriale Județul Teleorman prin Consiliul Județean Teleorman, a fost respinsă ca lipsită de interes, prin aplicarea OG 14/2013. Prin OG 14/2013 s-a reglementat suportarea de la bugetul de stat, la nivel național, a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice. În consecință, suma aferentă corecției nu a fost plătită de la bugetul județului, ci de către MDRAP” – a răspuns CJ Teleorman.

În celălalt caz, al Reabilitării DJ701, CE a cerut corecții financiare tot de 25% din valoarea lucrărilor. Corecțiile au fost contestate în instanță, numai că de data aceasta CJ Teleorman a avut câștig de cauză, nota de constatare fiind anulată de instanță, definitiv.

Astfel, Ministerul Dezvoltării a fost nevoit să anuleze corecția financiară aplicată Consiliului Județean Teleorman.

În schimb, în urma investigațiilor OLAF din anul 2016, care au privit tot aceste două lucrări cu fonduri UE, Comisia Europeană a cerut Guvernului Român să aplice din nou corecții financiare, pentru presupuse nereguli.

„Comisia a primit recomandările OLAF cu privire la cazurile pe care le menționați în 2016. În conformitate cu aceste recomandări, serviciile Comisiei au solicitat României să efectueze corecțiile necesare pentru ca bugetul UE să nu fie afectat. România a fost de acord să aplice aceste corecții. Avem un sistem solid de combatere a fraudei, în strânsă colaborare cu statele membre. Acest caz arată că sistemul funcționează”, a răspuns un purtător de cuvânt al CE, la solicitarea HotNews, în anul 2017.