Instituția căreia Predoiu vrea să îi pună "colți ca să sfâșie din averile infractorilor" trebuie să vândă acum 23 de capre din vârf de deal / Până atunci, caută pe cineva ca să le hrănească

Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), instituția din România care identifică și administrează bunurile obținute din infracțiuni și sechestrate, este în situația hilară de a căuta pe cineva care să găzduiască 23 de capre din vârf de deal, cărora să le dea să mănânce. Toți proprietarii animalelor sunt arestați, iar caprele trebuie „introduse în circuitul civil”, adică consultate de veterinar, înregistrate și hrănite, urmând ca după rezolvarea acestor detalii să fie scoase la licitație.

ANABI este instituția din România care identifică și administrează bunurile provenite din infracțiuni și le și valorifică.

Acum, agenția este în situația hilară de a vinde 23 de capre ale căror proprietari au fost arestați. Caprele se află în județul Constanța, într-un vârf de deal unde nu există niciun fel de utilități, nici măcar curent electric. Așa că ANABI a trimis acolo o echipă care să ia caprele din vârf de deal și „să le introducă în circuitul civil”.

• „Acum suntem sesizați cu valorificarea a 23 de capre aflate într-un vârf de deal, într-o locație neelectrificată. Toți proprietarii caprelor sunt arestați, iar noi am fost sesizați să le valorificăm. Și ce facem de o săptămână? O echipă de colegi este la Constanța, căutăm pe cineva să le ia și să le găzduiescă, până le vindem.Trebuie să căutăm și veterinar și să le înregistrăm și le vom vinde, pentru că cel care le cumpără nu e interesat de unde le-am luat, dar mai întâi noi trebuie să le introducem legal în circuitul civil”, a declarat, vineri, directorul ANABI, Cornel-Virgiliu Călinescu.

Cât costă „operațiunea capra”?

Directorul ANABI spune că, deocamdată, sunt costurile de deplasare pentru cei doi angajați care au mers la Constanța să caute un „administrator” provizoriu pentru capre.

• „Mergem pe costuri minime, nu ne apucăm să angajăm o firmă ca să mute caprele. Vom avea cheltuieli de administrare, pentru că ele trebuie hrănite de cineva. Prețurile de hrană și medicație vor fi probabil mici, nu am făcut o evaluare, dar e clar că va fi o factură de plătit din partea acelui care le va lua”, a afirmat Călinescu.

După ce va rezolva aceste detalii, ANABI va scoate la licitație pe site cele 23 de capre. Prețul unui animal este în jur de 300 de lei.

Ce este ANABI, instituție aflată în subordinea Ministerului Justiției. Principalele atribuții:

• Identifică bunuri provenite din infracţiuni sau care au legătură cu infracţiunile şi pentru care există decizii de sechestru sau confiscare emise în cursul procedurilor penale
• Identifică bunuri din străinătate, la solicitarea procurorilor, bunuri care pot fi ulterior sechestrate
• Administrează bunuri mobile indisponibilizate în cadrul procesului penal, cu valoare individuală de peste 15.000 de euro – conservare a valorii (depozitare)
• Valorifică bunuri mobile sechestrate în cadrul procesului penal, prin licitații care, din luna iunie, sunt organizate online. Agenția vinde în prezent orice tip de bun mobil: de la mașini la acțiuni, de la containere cu role de tablă sau burlane de foraj petrolier, masă lemnoasă, haine sau chiar bureți sau mici electrocasnice.

Câți bani proveniți din infracțiuni au intrat în conturile ANABI

De asemenea, agenția gestionează toate sumele de bani sechestrate în dosare penale.

Sumele obținute din valorificările făcute de agenție, împreună cu sumele de bani ridicate de polițiști la percheziții, de exemplu, sunt depuse într-un cont unic administrat de ANABI.

Potrivit ANABI, în contul agenției se află 139.750.518 de lei (28.866.554 de euro). La această sumă se adaugă 60 de bunuri de lux cu valoare de peste 15.000 euro fiecare aflate în custodia agenției.

Ce se întâmplă cu banii

La finalul procesului penal în care sumele au fost sechestrate, în funcție de soluția judecătorului, banii pot avea una din următoarele destinații:

• Bugetul de stat dacă sumele sunt confiscate sau sunt folosite pentru acoperirea prejudiciului suferit de stat, amenzii penale sau acoperirea cheltuielilor judiciare;
• Partea civilă (victima infracțiunii) dacă instanța admite acțiunea civilă;
• Inculpat/Partea responsabilă civilmente dacă instanța achită inculpatul și dispune încetarea procesului penal.

Cu privire la restituirea sumelor de bani către inculpați, atunci când instanța dispune ridicarea sechestrului, Legea Agenției (nr. 318/2015-art. 27 alin. 6) prevede următorul mecanism:

• Înainte de a restitui banii inculpatului, ANABI emite alerte către toate instituţiile publice şi entităţile profesionale cu atribuţii în domeniul executării silite, care au obligaţia de a comunica dacă inculpatul mai are datorii la stat.
• În cazul unui răspuns afirmativ, agenția achita întâi datoriile inculpatului la bugetul de stat (de ex. taxe și impozite locale, amenzi contravenționale), iar restul se restituie inculpatului.

Anul trecut, potrivit raportului anual publicat pe site, ANABI a restituit/virat un total de 5.695.871,64 lei din care:

• 1.120.165 lei cu titlu de confiscare;
• 166.029,4 lei cu titlu de prejudiciu către ANAF;
• 6.000 lei cu titlu de amendă penală;
• 53.375,37 lei cu titlu de cheltuieli judiciare;
• 2.399.446 lei cu titlu de restituire către proprietar;
• 1.102.710,76 lei cu titlu de restituire către partea civilă;
• 848.145,11 lei cu titlu de poprire potrivit art. 27 alin. (6) din Legea nr. 318 /2015.

Cum încearcă ANABI să își pună „colți” ca să sfâşie din averile dosite de infractori

ANABI a lansat în dezbatere publică o strategie de dezvoltare şi modernizare și speră ca aceasta se se transforme într-un act normativ astfel încât instituția să prindă „colţi” pentru „a sfâşia din averile dosite de infractori”, în special în jurisdicţiile offshore din străinătate, după cum susținea recent ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

„Dacă totul merge bine, până în februarie-martie ANABI se va transforma dintr-o agenţie care este în prezent doar de inventariere şi de sprijin, într-o agenţie preponderent de valorificare a activelor provenite din infracţiuni. Pasul următor este acela de a transforma ANABI într-o agenţie de identificare şi de căutare a activelor din jurisdicţiile offshore. Aş putea spune, printr-o expresie plastică, încercăm să punem colţi ANABI, pentru ca ea să sfâşie din averile dosite de infractori, în special în jurisdicţiile offshore din străinătate”, susținea Predoiu.

ANABI vrea extinderea atribuțiilor și reglarea cooperării cu instituțiile, care să însemne inclusiv acces la mai multe baze de date, de exemplu la Registrul conturilor bancare și la Semnalările privind bunuri căutate pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale din Sistemul Informatic Naţional de Semnalări.

Directorul ANABI, Cornel-Virgiliu Călinescu, spune că una dintre principalele cerințe este ca ANABI să fie anunțată de către procurori, pentru găsirea unor bunuri provenite din infracțiuni, încă de la începutul anchetei și reglementarea, ca regulă, a sesizării agenției în calitate de Oficiu de Recuperare a Creanțelor în toate dosarele în care produsul infracțiunii sau amploarea prejudiciilor depășesc echivalentul în lei a 500.000 de euro.

• „Ne-am dori să fim întrebați încă din primele faze ale anchetei, pentru că putem fi mult mai utili de la început decât dacă suntem anunțați pe parcursul anchetei, eventual în faza de judecată”, spune directorul ANABI.

O altă propunere este ca angajații agenției, acum 35 la număr, (magistrați asimilați, inspectori de urmărire și administrare, funcționari publici) să facă parte din echipele de anchetă, o astfel de practică existând la nivel european, unde din echipele de anchetă face parte și un specialist în identificare de bunuri. ANABI vrea, de asemenea, să poată detașa polițiști la agenție pe o perioadă mai mare de 6 luni, cum este acum, și vrea propriul personal IT, pentru a nu mai fi dependentă de Ministerul Justiției.

Una din problemele pe care ANABI spune că le are este legată de capacitatea de stocare, de depozitare a bunurilor. Deși în 2016 agenției i-au fost puse la dispoziție gratuit peste 200 de clădiri, majoritatea sunt inadecvate, astfel că din 2019 ANABI plătește chirie pentru un depozit de aproximativ 2.000 de metri pătrați unde sunt ținute bunurile provenite din infracțiuni – de la haine, la mașini, dar sunt tipuri de bunuri – petrol, vin, material lemonos – care nu pot fi depozitate acolo.

La acest moment, ANABI poate vinde aceste bunuri doar cu acordul proprietarului. Dacă acesta nu este de acord, trebuie să apeleze la instanță, iar procedura durează între 3 și 6 luni. ANABI vrea simplificarea acestor proceduri, astfel încât să poată scoate bunurile la vânzare, dacă acestea nu au valoare sentimentală, și fără acordul proprietarului. Agenția administrează și valorifică acum doar bunuri mobile, nu și imobile, deși „acolo se află adevărata valoare”, iar ANABI vrea și această atribuție.

ANABI mai vrea să fie consultată în cazul „bunurilor atipice” în sensul de a putea face o evaluare a acestora, iar sechestrul să fie pus doar dacă costul bunului este mai mare decât cel al administrării.

În depozitul pentru care ANABI plătește chirie acum se află 60 de mașini, pe care instituția le păzește și le inspectează lunar, asigurându-se că „totul este în regulă”.