Estonia a dus un omagiu victimelor deportărilor sovietice

Mii de estoni au aprins luni lumânări în memoria victimelor deportărilor sovietice în masă spre Siberia, în 1949, în care mulţi şi-au găsit sfârşitul, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Stalin a ordonat deportarea celor pe care i-a numit „duşmani ai poporului” din cele trei ţări baltice, Estonia, Letonia şi Lituania, după ce le-a ocupat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Lansate la 25 martie 1949, aceste deportări au lovit circa 95.000 de baltici, dintre care aproximativ 32.000 de lituanieni, 42.000 de letoni şi 21.000 de estoni, trimişi în „gulaguri” sau lagăre de muncă sovietice din Siberia. O mare parte erau femei şi copii.

Preşedinta Estoniei, Kersti Kaljulaid, a adus un omagiu celor care au murit în orientul îndepărtat al Rusiei.

„Numai împreună vom putea lupta împotriva revenirii gândirii totalitare şi acestui rău total şi apăra astfel lumea liberă şi societatea în care nimeni nu are de ce să se teamă”, a declarat ea.

Deportaţii care au supravieţuit au primit autorizaţia să se întoarcă abia între 1958 şi 1965. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut aceste deportări ca o crimă împotriva umanităţii.

„Mă aflu aici pentru că strămoşii mei au fost deportaţi: au fost duşi în Siberia şi au murit acolo”, a declarat pentru AFP Katlin, 35 de ani, în cursul ceremoniilor organizate luni seară în Piaţa Libertăţii din Tallinn. Surorile Elle şi Malle Viitamees erau copii când au fost deportate cu familia la Novosibirsk.

„Nici nu ştiam că ceva nu era în regulă. Faptul că nu aveam nimic de mâncat sau de băut era ceva normal – nimeni nu avea nimic”, a declarat Elle, 72 de ani în prezent, depunând o lumânare în piaţă.

Familia lui Elle şi Malle a putut reveni în Estonia în 1958. Mii de persoane s-au adunat, de asemenea, în satele şi oraşele Letoniei în memoria celor deportaţi.

„În această zi, reunim supravieţuitori ai deportărilor şi copii de astăzi pentru ca să audă de la sursă povestirile oribile ale supravieţuirii în Gulag”, a declarat Andrejs Ancans, un activist implicat în organizarea ceremoniilor de la Riga.