Strîmbu Găiseni, Ariceștii Rahtivani, Târgșor, Zamfira de Lipănești. Penitența frumuseței feminine și drumul Călărețului Latene
Strîmbu Găiseni, Ariceștii Rahtivani, Târgșor, Zamfira de Lipănești. Penitența frumuseței feminine și drumul Călărețului Latene N-o spun o dată, o spun de o mie de ori. Călătorul nu are țintă deplină dacă nu se lasă furat de-o părere, de un cuvânt. De ce trebuie să umblu eu și să mă îmbuib, de ce trebuie eu să găsesc cu orice preț ceva de făcut cu mâinile mele? De ce trebuie eu să știu ora exactă de plecare și venire? De ce trebuie să-mi spună mie Google avionul, hrana, siguranța zilei de mâine? Angstul mă prinde oriunde, că-s om. Sunt sentimente și aici, aici, unde nu-i țintă. De aceea, astăzi, uite, umblu furat de vocale și consoane, de nume ca Strâmbu-Găiseni, de Ariceștii Rahtivani, de Lipănești. E un drum al călărețului Latene. Dar în calea avarului îmi apare Târgșoru, locul în care frumosul e închis. Lacom rău de nimicuri de pierderi de timp și de rătăciri feminine.
Strîmbu Găiseni
Din București până la Strâmbu treci și tu frumos pe la Conacul Drugănescu. Așa, pierdut în lume. Orânduit unde nu te aștepți:
Și, după ce-ai văzut cărămidă, vino să iei capra de coadă la Parcul la Țară. Când te dai cu leagănul vezi verde de nu-l cuprinzi cu ochiul:
Dar ținta mea, cum spuneam, nu-i alta decât mănăstirea Strâmbu.
De ce? Că-mi place mie sonoritatea Strâmbu, strâmbu. Îmi place că supraviețuiește în lumea perfectă de azi. Nu credeam că există un asemenea cuvânt atribuit unei mănăstiri, care trebuie să fie numită frumos să placă Domnului. Strâmbu s-a ridicat ca biserică de un dregător al lui Neagoe Basarab. Unii zic că Neagoe ar fi făcut întemeierea. Ce-mi pasă de controversă. Uite, pereții, au rămas cu un pic de pictură de la 1800. Îmi place cum a rămas ici colo o zgâtie de perete colorat. Și uite rotundul, Strâbu e rotund, văzut din dronă:
Dar de ordinea de lângă zidurile Strâmbului, ce spunem? Ordinea nu e alta decât cea dată de cimitir.
Strâmbu al meu are o perdea de tufișuri. Și dincolo de ele, ca din altă lume, ies mormintele la iveală. Strâmbu e plin de surprize. Vedeți mormintele. Sunt cuminți în acest Strâmbu Găiseni. Foarte cuminți.
De o iei spre Aricești
Treci prin Bucșanii zimbrilor despre care am povestit și unde am urlat: există huidume!
Aici poți da de dihonie înecată în bere. Merită ajuns la un meci de Liga a șasea. Căci Aricestii și Nedelea sunt la câțiva kilometrii unii de alții. Și joacă fotbal rău. Cică e îndârjire mare. Nedelea joacă pentru suflet. Ariceștii sunt mercenari.
Uite aici ce spun:
Caută, după ce te îmbuibi cu atâta fotbal, necropolă din “Epoca bronzului”. Da, aici e necropola. Aici o fi îngropat vreun Latene. Sigur, e Latene-ul pe care-l tot caut. Care-mi stârnește imaginația:
Surpriza câmpiei Ariceștilor e biserica veche. Biserica ,,Sfantul Ilie si Sfantul Nicolae’’.
După Strâmbu, am visat la Ariceștii, acești Rahtivani. Ruinele bisericii vechi au inscripția: „Această Sfântă Biserică s-a ridicat întru hramul Sf. Prooroc Ilie și Sf. Nicolae în zilele prea Înălțătorului nostru Domn Alexandru Ipsilanti, de robul lui Dumnezeu Ilie Aricescu cu soția sa Neaga, și de robul lui Dumnezeu Enache Văcărescu, vel vistier la 1777”.
Ariceștii e egală cu comuna Nedelea în ruinuri și viață:
“Despre satul Nedelea se spune că prin anul 1792 niște familii de oieri din Transilvania au trecut cu oile în Țara Românească și s-au așezat pe moșia Baba Ana (pe atunci în județul Buzău, acum în sud-estul extrem al județului Prahova), pe moșia hatmanului Mihăiță Filipescu. Cum acolo lipsea însă apa, hatmanul le-a permis acestora să se mute în 1793 pe o altă moșie a sa, moșia Filipească, de pe malul stâng al râului Prahova, unde se afla o cârciumă care aparținea hangiței Nedelea. În jurul cârciumii, unul din oieri, pe nume Ioachim, a fost hirotonit preot și a pus temelia bisericii satului înființat de țărani în zonă. Și tot aici sunt lucruri vechi. Aproape e biserica „Sfinții Voievozi” a fostei mănăstiri Târgșoru Nou (1857, dărâmată în 1940 și refăcută în 1942). Situl arheologic de „la Movilă” (în zona satului Buda) unde s-au găsit tumuli din perioada Latène; și crucea de pomenire din piatră (secolul al XIX-lea) aflată în curtea Grupului Școlar Special din satul Nedelea.
Vă dați seama m-am luat după sunete și am ajuns călătorind, în cultura bronzului, în Latene. În Aricești, Latene?
Nu vă dați seama că m-am luat după un cuvânt și-am descoperit lacom Latenii. Dați-mi deci un Aricești, un Strâmbu și ajung departe, în Latene.
Femeia închisă? Nu, femeie de uimire. Femeia de plânset? Nu. Femeia aromată
Dar loc al vieții ce alta nu e, este femininul Târgșor. Pușcăria. Du-te de vezi pușcăria de astăzi.
Sunt suflete închise aici? Nu cred. Este atâta pedeapsă, atâta vinovăție poate că-s prea grele toate. Prea greu de dus. Și atunci femeile închise aici visează. De afară, din jurul pușcăriei, uite simți visele frumuseților închise aici.
Simțiți aroma acestor vise doar aruncând o ocheadă pușcăriei. Femeia închisă? Niciodată.
După Strâmbu, după Aricești, după Târgșor, mergeți la Lipănești
Alt nume foșnind în capul meu pitic: Lipănești. Zamfira e locul Lipăneștilor. Cu biserica aia pictată de Nicolae Grigorescu. Ceva omenesc și negricios e aici pe pereți. Lumânările poate, umbrele adevărate de oameni pe chipuri de sfinți:
Uite aici și viața monahală de la Lipănești. Vise de femeie sunt și la Târgșor și la Lipănești. Nu-i femeie care să nu fie pe placul lui Dumnezeu:
Strîmbu Găiseni, Ariceștii Rahtivani, Târgșor, Zamfira de Lipănești. Penitența frumuseței feminine și drumul Călărețului Latene
Alte vacanțe mici și miraculoase:
Turnu Măgurele – Nebuna Dolj. Pe Dunăre. În căutarea berzelor
În Cerna-Tulcea, la o măngică preparată de Kira Xantos
Delta Dunării omenească, cu Dragoș Lumpan
Sulina. Cimitirul Maritim din Sulina – Cum să ai un pirat și să nu știi ce să faci cu el
Greci Tulcea. Crăciun în Țara de granit. Anul Nou sus cu gurguiele de pe Țuțuianul din Munții Măcin
Sarmizegetusa Regia. Dacii și trimisul lor pe pământul dacopat: Vladimir Brilinsky
Lungulețu, Dâmbovița. Hai la cules și savurat recolta!
Potlogi, Dâmbovița: Palatul Brâncovenesc, Biserică, Pitaru – domnie. Curtea Pentagon – fudulie
Tulcea. O depresie plimbată pe Dunăre. Alinare cu Dichis’n Blues și Festivalul Ivan Patzaichin
Racoș Brașov: Coloanele de bazalt, Lacul de smarald, Vulcanul stins / Pământul e ca pe Lună
Constanța și Mamaia. Mucegaiul și Șmecherii VIDEO
Moroeni, Dâmbovița, la apus, la grătar, de la Gâlma la Bolboci
Cabana Caraiman, Concertul Stradivarius: Alexandru Tomescu și Dragoș Ilie interpretând Paganini
Clejani Giurgiu. Mumie sârbească, lăutari și Rătăcire de Moși și Rusalii
Comana Giurgiu: lac, plictis, pădure, Gellu Naum
Belciugatele Călărași: Să faci din baltă bici/ Relaxare cu pește, lăutari și daci de Mataraua
Ploiești: Piața cu Pește, Muzeul Ceasului, Casa Ploieșteană. Viață de guvide.
Cetățeni, Argeș, Fenomenul Arasse. Mere de Voinești. Mănăstirea Nămăești.
INTERVIURILE HotNews.ro