Studiu: Cum vad jurnalistii romani valorile profesionale si reglementarea in presa

Corectitudinea, interesul public si buna credinta sunt principalele valori mentionate ca importante in munca jurnalistica de participantii la un studiu pe tema felului cum oamenii de presa – cu sau fara atributii de conducere – inteleg si pot sa respecte etica profesionala. Pe de alta parte, multi dintre respondenti spun ca este greu sau foarte greu sa respecte reguli precum verificarea informatiei din mai multe surse, sa rectifice erori facute sau sa respecte dreptul la viata privata. 70% dintre respondenti cred ca o lege a presei ar imbunatati actul jurnalistic si doar 35% considera ca o astfel de lege ar ingradi libertatea presei.

Studiul cantitativ, prezentat vineri, face parte din proiectul „Atureglementarea mass-media din Romania” si a fost realizat de IMAS, Centrul pentru Jurnalism Independent si ActiveWatch-Agentia de monitorizare a presei. Studiul a urmarit: valorile jurnalistice, dificultatile de respectare a acestor valori, opiniile jurnalistilor privind cauzele incalcarilor deontologiei profesionale, opiniile privind autoreglementarea presei, persoanele considerate modele de etica profesionala. Studiul s-a bazat pe un esantion de 508 persoane, selectate din randul conducerilor editoriale ale institutiilor media, al jurnalistilor cu pozitii de coordonare, respectiv jurnalisti fara atributii de conducere.

Primele trei valori mentionate de fiecare respondent:

corectitudinea (mentionata ca importanta de 83% dintre participanti)
echidistanta (69%)
interesul public (68%).
Respectul fata de viata privata a inregistrat cele mai putine mentiuni

Respectarea regulilor de deontologie in practica:

31% dintre respondenti spun ca este greu sau foarte greu sa rectifice o eroare aparuta intr-un material jurnalistic
43% spun ca este greu sau foarte greu sa verifice o informatie din mai multe surse independente. Directorii si sefii de departamente spun acest lucru intr-o proportie mai mare (57%)
Jurnalistii TV spun intr-o proportie mai mica (34%) decat cei din radio (43%) si presa scrisa (47%) ca este greu sau foarte greu ca informatia sa fie verificata din mai multe surse
15% spun ca este greu sau foarte greu sa se acorde dreptul la replica
33% spun ca este greu sau foarte greu sa prezinte punctele de vedere ale tuturor partilor implicate intr-un subiect
36% spun ca este greu sau foarte greu sa respecte dreptul la viata privata

Importanta respectarii in practica a principiilor deontologice:

Cvasitotalitatea jurnalistilor considera importante sau oarecum importante principiile jurnalistice
91% considera foarte importanta relatarea corecta si echidistanta a informatilor legate de instrumentarea unui caz sau de derularea unui proces in justitie
doar 48% spun acelasi lucru despre protejarea identitatii victimelor accidentelor

Autoreglementarea in presa:

54% dintre jurnalisti sunt de acord cu afirmatia ca „nu exista persoane suficient de credibile pentru a fi alese intr-un organism de autoreglementare a breslei, care sa judece incalcarile deontologiei”
jurnalistii din presa scrisa sunt mai putin sceptici in privinta existentei unor persoane credibile care sa conduca un astfel de organism
70% sunt de cord cu afirmatia „o lege a presei ar imbunatati calitatea actului jurnalistic”
35% sunt de acord cu afirmatia „o lege a presei ar conduce la ingradirea libertatii presei”

Respectarea normelor jurnalistice:

doar 32% dintre respondenti spun ca din punctul lor de vedere aceste norme sunt respectate in practica
cauza cea mai des invocata in privinta incalcarii normelor jurnalistice – presiunile politice (cauza mentionata drept frecventa de 60% dintre respondenti). Alte cauze: insuficienta pregatire a jurnalistilor, influenta patronatului, presiuni comerciale, opacitatea institutiilor statului

Solutii mentionate pentru cresterea nivelului de respectare a eticii profesionale:

71% – pregatirea profesionala a jurnalistilor
48% – specializarea jurnalistilor pe domenii
38% – o lege a presei (solutie mentionata mai des de jurnalistii din presa locala decat de cei din presa cu acoperire nationala)
34% – un cod deontologic al breslei si un organism de implementare

Implicarea jurnalistilor in incheierea de contracte de publicitate:

31% dintre respondenti spun ca sunt implicati in incheierea de contracte de publicitate
jurnalistii din presa locala si cei din radio spun intr-o mai mare masura ca sunt implicati in astfel de contracte

Subiecte interzise:

17% dintre respondenti reclama existenta unor subiecte interzise in redactii
41% dintre respondenti spun ca au invocat norme deontologice in sprijinul materialului lor, iar dintre acestia doar un sfert spun ca acest lucru nu a ajutat

Modele pentru mediul jurnalistic:

34% dintre respondenti l-au mentionat pe Cristian Tudor Popescu
14% – nu stiu/nu cunosc/nu sunt/nu au niciun model de urmat in domeniu
12% – Ion Cristoiu
12% – Robert Turcescu
10% – Mircea Badea
10% – Emil Hurezeanu
6% – Andreea Esca
6% – Marius Tuca

Vezi atasat studiul integral