Studiu Deloitte: Costurile aplicarii split TVA in UE depasesc beneficiile. In Romania, afacerile ar resimti un impact negativ agregat de 0,7 mld euro, iar impactul asupra fluxului de numerar s-ar plasa pe locul al doilea in UE

Aplicarea generalizata a mecanismului de plata defalcata a TVA in Uniunea Europeana ar reprezenta un instrument neatractiv de politica fiscala, data fiind cresterea semnificativa a costurilor pentru afaceri si autoritati, potrivit unui studiu realizat de Deloitte pentru Comisia Europeana, „Analiza impactului mecanismului de plata defalcata a TVA ca metoda alternativa de colectare a TVA”.

Totusi, mecanismul are caracteristici care pot fi foarte eficiente in reducerea anumitor tipuri de frauda si, de aceea, ar fi potrivit sa fie aplicat ca masura tintita cu scop limitat, precizeaza studiul. In schimb, in cazul unei implementari generalizate, costurile ar depasi beneficiile colectarii mai bune a TVA.

„Concluziile studiului Deloitte arata ca decizia Parlamentului Romaniei de a amenda actul normativ care prevede mecanismul de plata defalcata a TVA (eliminand aplicarea generalizata) a fost o decizie benefica. Colaborarea dintre legiutori si mediul privat este cheia pentru a ajunge la reglementari echilibrate cu avantaje pentru ambele parti. Ar fi de asteptat ca in viitor sa existe un dialog consistent inainte de publicarea actelor normative in Monitorul Oficial, astfel incat sa nu mai fie nevoie sa se revina asupra lor, generand presiune inutila asupra contribuabililor si instabilitate fiscala”, a spusVlad Boeriu, Partener Deloitte Romania.

Aplicarea generalizata a mecanismului. Impactul estimat pentru Romania

„In cazul in care mecanismul s-ar aplica generalizat in regimul actual de TVA, pentru platile electronice intre persoane impozabile, ar atrage modificari fluxului de numerar atat pentru afaceri, cat si pentru autoritatile publice. Afacerile din UE ar resimti un impact negativ agregat de 16,9 mld euro, iar pentru cele din Romania de 0,7 mld euro. Pentru o afacere medie din Romania impactul asupra fluxului de numerar, calculat ca pondere in cifra de afaceri, s-ar plasa pe locul al doilea in UE, dupa Malta, si ar fi triplu fata de media UE. In acest context, afacerile din Romania ar avea costuri de finantare mai ridicate in principal din cauza a doi factori: durata rambursarilor de TVA si nivelul ridicat al dobanzilor”, explica Vlad Boeriu.

Studiul Deloitte analizeaza sapte optiuni privind aplicarea mecanismului de plata defalcata a TVA atat in actualul regim de TVA, cat si in varianta modificarii acestuia prin introducerea regimului definitiv bazat pe principiul destinatiei. In ambele scenarii ￢ regimul actual si cel definitiv -, optiunile acopera diverse tipuri de tranzactii (intre persoane impozabile ￢ B2B, intre persoane impozabile si consumatori ￢ B2C, intre persoane impozabile si guvern ￢ B2G), precum si diverse metode de plata (transferuri electronice, prin carduri, in numerar).

Principalele avantaje si dezavantaje ale mecanismului (pentru toate optiunile):

• Principalul avantaj ar fi reducerea fraudei si a evaziunii la TVA. Analiza cost-beneficiu arata ca este de asteptat ca diferenta dintre TVA colectata si cea potential a fi colectata (gap) sa scada agregat la nivelul UE intre 27% si 56%, in functie de optiunea aleasa. Cele mai mari reduceri ar avea loc in cazul gap-ului cauzat de frauda carusel (comerciantul lipsa in tranzactiile intracomunitare).
• Principalul dezavantaj ar fi ca aplicarea la scara larga a mecanismului este insotita de costuri ridicate pentru afaceri si institutiile publice intrucat ar conduce la modificari semnificative ale fluxului de numerar.

Astfel:

•  Autoritatile ar resimti un impact pozitiv asupra fluxului de numerar, intre 10,8 mld euro si 25,2 mld euro la nivel agregat in UE, daca mecanismul ar fi aplicat in timp real pe tranzactii, si nu ulterior, la o anumita perioada (lunar, trimestrial, asa cum este in Romania, de exemplu).

•   In schimb, fluxul de numerar al afacerilor ar fi afectat negativ (intre 16,9 mld euro si 39 mld euro la nivel agregat in UE, in functie de optiunea aleasa) intr-un mod foarte semnificativ cu impact direct asupra capitalului de lucru.

Rezulta ca beneficiile pentru colectare ar fi inferioare costurilor de finantare.

Cel mai frapant impact este majorarea cu cel putin 70% a costurilor administrative atat pentru afaceri, cat si institutii publice din cauza cerintelor crescute de raportare.

Implicatiile pentru fiecare afacere depind foarte mult de numarul de tranzactii realizate, de marimea acesteia si de sectorul de activitate. Costurile administrative pot fi reduse prin cresterea automatizarii sistemului (plati defalcate automatizate, facturare electronica etc).

Studiul poate fi citit integral aici.