Subiectele Zilei: Ce greseli de comunicare a facut Traian Basescu; Medicii vor lege noua in Sanatate. De ce fug unii de privatizare; Cum a pierdut statul 5.000 de hectare de padure; Escrocheriile din Romania. Cand febra imbogatirii bate ratiunea; Statul vrea sa vanda CFR Marfa. Ce se ofera

Medicii vor lege noua in Sanatate. De ce fug unii de privatizare. Reforma in sistem e dorita de medicii tineri si de cei ce nu mai vor sa lucreze intr-un mediu corupt. Rezistenta este insa puternica in randul spagarilor, care se tem ca privatii aduc reguli stricte. La scurt timp dupa retragerea noii legi a Sanatatii au aparut primele reactii ale medicilor ce sperau sa se faca ordine in sistemul sanitar. Federatia Sindicatelor Medicilor „Doctor Ioan Cantacuzino” a solicitat reluarea dezbaterilor si axarea pe solutii venite de la medici, nu din mediul politic. „Sanatatea nu are culoare politica, iar interesele medicilor si ale pacientilor sunt convergente, in ciuda discursurilor care vizeaza obtinerea capitalului politic sau al profitului financiar”, arata Florin Chirculescu, presedintele Federatiei. El mai spune ca reforma nu poate fi asumata in exclusivitate de niciun partid, indiferent de doctrina, scrie EVZ.

Ce greseli de comunicare a facut Traian Basescu. Presedintele a fost prea sigur ca romanii nu vor protesta si nu a avut un scenariu de rezerva, cred comentatorii politici. In plus, seful statului s-a bazat prea mult pe revenirea Puterii in sondaje. Dupa ce a cerut premierului, vineri seara, retragerea proiectului legii sanatatii, presedintele Traian Basescu a disparut timp de doua zile, neavand nicio aparitie in public. Potrivit unor surse, seful statului ar fi fost in Bucuresti vineri si sambata. Mesajul lui Traian Basescu a venit dupa ce presedintele atacase de mai multe ori pe tema noii legi a sanatatii, tinta principala fiind seful SMURD, Raed Arafat. Analistii politici cred ca seful statului a riscat si a pierdut in scandalul din sanatate si ca nu a avut o strategie de rezerva, anunta Adevarul.

Cum a pierdut statul 5.000 de hectare de padure. Statul a pierdut 5.000 de hectare de padure in judetul Buzau dupa ce autoritatile care ar fi trebuit sa ii apere interesele au cedat in mod surprinzator. Haosul care guverneaza problematica retrocedarilor terenurilor catre fostii mostenitori a generat de multe ori suspiciuni de frauda in afacerile cu drepturile litigioase cumparate de diversi samsari, cunoscuti si ca procuratori, de la fostii proprietari. Un astfel de caz cel putin dubios este la Buzau si are ca miza 5.000 de ha de padure care a disparut extrem de rapid din proprietatea statului beneficiind de complicitatea evidenta a unor responsabili din institutiile publice. Romania libera va prezinta modul in care o societate comerciala, Forestiera Ardeleana SRL, a obtinut suprafata amintita de padure dupa mai multe manevre care nasc serioase suspiciuni de ilegalitate. Astfel, potrivit documentelor detinute de RL, miza din acest dosar o reprezinta recuperarea a aproximativ 12.000 de ha padure – jumatate de pe raza judetului Buzau, jumatate in Covasna, care au apartinut in anii ’40 fostei societati pe actiuni Ardeleana pentru Industria Forestiera. Daca la Covasna, problema se afla inca pe masa judecatorilor, la Buzau problema a fost rezolvata rapid dupa aparitia in schema a unui procurator, Gheorghe Ceteras, informeaza Romania Libera.

Romania si nevoia elaborarii unei noi legi a sanatatii. Premierul Boc a anuntat ca luni va discuta in coalitia de guvernamant despre elaborarea unui nou proiect de lege privind sistemul de sanatate, care nu va impune desfiintarea SMURD sau privatizarea sistemului de urgenta. Premierul a lansat, totodata, un apel pentru dialog privind proiectul de lege a sanatatii, declarand ca violenta si „caramizile aruncate in stanga si in dreapta” nu reprezinta o solutie. Seful Guvernului a precizat ca acest nou proiect va fi elaborat in parteneriat cu fortele politice si cu societatea civila si a insistat ca este nevoie de o lege care sa reformeze sistemul de sanatate. „In privinta legii sanatatii, este foarte clar. Maine voi discuta in coalitie elaborarea unei noi legi a sanatatii. Vreau sa fie limpede si clar pentru toti romanii: si vechea lege si viitoarea lege nu vor permite desfiintarea SMURD, nu vor permite privatizarea sistemului de urgenta, nu va plati niciun roman niciun leu din buzunar pentru interventii in situatie de urgenta. Deci, aceste lucruri raman in continuare asa cum sunt si nu vor fi altele legiferate nici in viitoarea lege a sanatatii, pe care, impreuna cu Guvernul si in parteneriat cu forte politice si cu societatea civila, o vom elabora incepand de maine, dupa discutia din coalitie”, a spus Emil Boc, scrie Deutsche Welle.

Escrocheriile din Romania. Cand febra imbogatirii bate ratiunea. Pentru cei mai multi dintre noi, promisiunea ca vei primi de opt ori suma de bani investita intr-o afacere, in doar cateva luni sau chiar saptamani, miroase de la o posta a inselaciune. Totusi, un procent destul de mare din populatia Romaniei a cedat ispitei imbogatirii fulminante si fara pic de efort. Si nu doar o data! Ceea ce arata ca fascinatia pe care banii o exercita asupra romanilor este prea puternica si ca multi dintre ei nu-i pot face fata. Toata lumea stie ca, dupa 1989, la noi in tara a existat un joc numit „Caritas”. Este celebrul joc piramidal pus la cale de Ioan Stoica la Cluj. Ceea ce este mai putin cunoscut este ca aceasta nu a fost singura escrocherie din Romania care a purtat numele de „Caritas”. Va vine sa credeti sau nu, de-a lungul dificililor ani de tranzitie romaneasca au mai luat nastere alte trei jocuri care au purtat, intr-o forma sau alta, numele „Caritas”: „Mega Caritas” (Pitesti), „Novo Caritas” (Pitesti) si „Caritasul de la Husi”. De ce oamenii au continuat sa investeasca bani in astfel de afaceri, cand stiau ce se intamplase cu primul Caritas, este dificil de explicat. Cert este ca lista escrocheriilor e foarte lunga si ca ele au impanzit toata Romania. Cu greu ai putea sa gasesti vreun mare oras de la noi care sa nu fi trecut prin febra investitiilor si a depunerilor, anunta Vertical News.

Statul vrea sa vanda CFR Marfa. Ce se ofera. Statul va scoate la mezat operatorul feroviar. Pentru atragerea unui investitor, compania se lupta cu firme similare din Polonia, Slovacia si Bulgaria. Despre privatizarea CFR Marfa se vorbeste de ani buni. Anul trecut, insa, promisiunea de a vinde un pachet majoritar de actiuni a fost facuta Fondului Monetar International (FMI). In scurt timp, ministerul Transporturilor va incepe demersurile necesare pentru alegerea consultantului. In 2008, liberalul Ludovic Orban declara plin de optimism ca privatizarea CFR Marfa ar fi putut aduce chiar un miliard de euro in vistieria statului. Fostul ministru isi baza afirmatiile pe cele 395 de milioane de euro incasate de Ungaria ca urmare a vanzarii MAV Cargo, un operator feroviar mult mai mic decat CFR Marfa, catre Rail Cargo Austria. Ca o ironie, si compania romaneasca a depus oferta pentru a prelua operatorul maghiar. Patru ani mai tarziu, CFR Marfa este in cautarea unui investitor, informeaza EVZ.

Povesti vesele si triste din epoca leului. Se implinesc, in aceasta primavara, 145 de ani de la aparitia leului romanesc. „Adevarul” deschide seria de articole dedicata banului autohton cu o lectie de istorie sentimentala. Leul exista ca moneda din 1867. La 19 ianuarie 1881 incepea sa circule din mana-n mana prima bancnota romaneasca, cea de 20 de lei. Dupa toate estimarile, leul isi traieste acum anii dinaintea mortii, caci la 1 ianuarie 2015 Romania si-a propus sa treaca la moneda euro. E suficient sa te uiti la colectia leilor de la prima aparitie si pana azi pentru a intelege cum s-a scris istoria in spatiul romanesc. Leii au fost la inceput precum francii francezilor. Aceeasi valoare, acelasi gramaj de aur. Razboaiele mondiale i-au transformat, i-au schimonosit, ajungand la un moment dat cea mai mica bancnota care a existat vreodata in lume (cat un timbru postal), scrie Adevarul.

Locul in care cu 10.000 de euro pe an te poti simti „ca acasa”. In tara in care batranetea este, de cele mai multe ori, asociata cu imaginea varstnicului bolnav si neputincios, sarac lipit si neingrijit, infirm si satul pana peste cap de viata, se intrevede firav si o patura sociala a privilegiatilor financiar, a acelor seniori care sunt ajutati, contra cost, sa isi traiasca intr-un mod decent ultima parte a vietii. Acestia provin, in majoritate, din familiile romanilor bogati, care fac performanta in strainatate si care isi permit sa cheltuiasca in jur de 10.000 de euro pe an, numai ca sa-i fie bine „bunicului drag, ramas singur in tara”. In Bucuresti, exista cateva camine private de lux, specializate in ingrijirea varstnicilor, iar profitul acestora este posibil tocmai pentru ca afacerea a devenit de nisa. Data fiind prejudecata larg raspandita, conform careia azilul ar inseamna, de fapt, un abandon din partea familiei, si nu un centru civilizat care sa te ajute sa-ti faca viata mai usoara atunci cand nu mai reusesti sa-ti duci de grija singur, rezidentii sunt mintiti la inceput, atat de familie cat si de cadrele medicale. Cel mai adesea li se spune ca se afla, pentru o perioada scurta, intr-un centru de recuperare sau intr-o casa de vacanta, anunta Romania Libera.