Subiectele Zilei: Ce mai vand taranii pe net: capre "in stare buna de intretinere", gaini motate, pomi de Craciun, masini de taiat coada la ceapa; Culisele accidentului aviatic al lui Ceausescu de la Moscova; Catering cu etnobotanice

Povestea polului lui Carol, o moneda de 100.000 de euro. Moneda de aur care anunta dorinta de independenta a Romaniei valoreaza acum cat o vila la marginea Capitalei. In 1868, Carol I testa reactia Marilor Puteri fata de proiectele sale in Romania cu o moneda purtand chipul sau. Inscriptia din jurul efigiei – „Carol I Domnulu Romaniloru” – era un gest foarte curajos, avand in vedere ca Austro-Ungaria era stapana peste Transilvania, iar otomanii erau la putere in teritoriile unificate de Alexandru Ioan Cuza. „Era un gest care nu cadra deloc cu statutul Principatelor”, spune Alin Ciupala, conferentiar la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti. „Vorbim despre manifestarea unor proiecte politice „noul principe dorea ca, treptat, sa obtina un alt statut fata de Imperiul Otoman pentru statul pe care fusese chemat sa il conduca”, explica profesorul, citat de evz.ro.

Culisele accidentului aviatic al lui Ceausescu de la Moscova. In anul 1957, avionul in care se afla viitorul dictator comunist s-a prabusit langa capitala URSS. Unul dintre redactorii Romaniei Libere a aflat amanunte de culise chiar de la Florea Ceausescu, fratele lui Nicolae Ceausescu. In ziua in care a cazut avionul guvernamental, in noiembrie 1957, langa aerodromul Vnukovo din Moscova, eram coleg de birou, la RL cu Florea Ceausescu, fratele lui Nicolae Ceausescu, pe atunci secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman cu cadrele, Militia, Securitatea si activul de partid. Avea, deci, de pe atunci, in mana, o parte din parghiile puterii. Imediat dupa accident, Florea Ceausescu a fost trimis la Moscova, pentru a sta langa fratele sau, accidentat dupa caderea avionului. Intors acasa, Florea ne-a povestit amanuntit cum s-au intamplat lucrurile… „Au plecat cu un avion Iliusin – 18 condus de piloti militari romani, pe o vizibilitate zero. Intreaga zona fiind intunecata de o ceata foarte deasa, ceea ce a facut zborul extrem de dificil. Asa stand lucrurile, la Kiev, pilotii romani au refuzat sa mai conduca acest avion, cu toate ca minstrul de atunci al Armatei, Salajan, ii amenintase cu curtea martiala. Dar pilotii militari romani, avand in vedere demnitarii de partid si de stat din delegatie, au refuzat net, cu toate riscurile pe care si le asumau astfel. Atunci, comandantul sovietic al aeroportului le-a spus ca tocmai s-au intors dintr-o misiune cativa piloti militari, eroi ai Uniunii Sovietice, care s-au angajat sa-i transporte pe demnitarii romani la Moscova”, scrie Romania libera.

„O ŢARĂ MICĂ, MESE PUŢINE”: Şarpele Roşu: aici s-au născut replici de film. Au trecut 9 ani de când cea mai mediatizată cârciumă a anilor ’90 a tras obloanele. Acolo a băut şi a cântat cu lăutarii elita Bucureştiului. Acum 20 de ani, Eugen Alexandru Niculescu, pentru prieteni Dan Niculescu, şi-a dat demisia din CPUN şi s-a hotărât să deschidă o cârciumă. „M-am apucat de politică economică!”, râde domnu’ Dan. Avea 42 de ani, şi afacerea sa urma să rămână în memoria colectivă. Dacă, acum un secol, boema Capitalei se aduna la „Caru’ cu bere”, înainte de război la Capşa, pe timpul comuniştilor la Mărul de Aur, în anii de după Revoluţie s-a mutat la intersecţia dintre străzile Galaţi şi Eminescu. La cârciumioara sa, cu doar nouă mese şi-un taraf, mai bine de zece ani s-au îmbătat, au cântat, au rostit replici celebre, au plâns sau au făcut politică o întreagă pleiadă de artişti, scriitori, ziarişti, diplomaţi sau, pur şi simplu, bon-viveurii anilor ’90. Pe toţi îi unea un singur lucru: atmosfera. Responsabilul cu bunadispoziţie era domnu’ Dan, un uriaş de 120 de kile, cu favoriţi şi mustaţă „pe oală”. Un patron care n-a ştiu să-şi gestioneze afacerea, dar care, cu certitudine, a intrat în istorie cu creaţia sa: Şarpele Roşu!, transmite evz.ro.

Ovidiu Popescu: Declaratiile lui Paleologu sunt de natura sa politizeze un proiect de business. Proprietarul Palatului Stirbei, Ovidiu Popescu, a transmis vineri intr-un comunicat ca declaratiile facute de Theodor Paleologu privind implicarea lui Theodor Stolojan si a Andreei Vass in proiectul sau imobiliar sunt „de natura sa politizeze un proiect care a fost intotdeauna unul de business”. Deputatul PDL Theodor Paleologu a declarat joi – in timpul unei dezbateri privind proiectul imobiliar pentru Palatul Stirbei al lui Ovidiu Popescu, organizata de Active Watch-Agentia de Monitorizare a Presei in Capitala – ca Andreea Vass, consilier al premierului, a facut lobby pentru acest proiect, pe cand el era ministru al Culturii, in 2009, si ca Theodor Stolojan a fost cel care i-a cerut sa discute cu Andreea Vass despre acest subiect, potrivit Gandul.

Autostraduta de un miliard de euro. Constructorii Autostrazii Transilvania au cheltuit jumatate din cele 2,2 miliarde de euro, costul estimat la inceperea lucrarilor, in 2004. Si n-au asfaltat decat 52,5 kilometri de sosea. Din cei 415 kilometri cat ar urma sa masoare A3 au fost dati in circulatie 42,5 kilometri, iar in aceasta saptamana au fost finalizati alti 10 kilometri. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a cheltuit pana in prezent pentru proiectul „Autostrada Transilvania” 1,13 miliarde de euro, potrivit unei informari oficiale a institutiei. Totalul reprezinta jumatate din intreg costul proiectului estimat, la inceperea lucrarilor in 2004, la 2,2 miliarde de euro. Din cei 415 kilometri cat ar urma sa masoare Autostrada Transilvania, Brasov – Bors, au fost inaugurati 42,5 kilometri pe sectiunea Gilau – Turda, inaugurati la 1 decembrie 2009. In cursul acestei saptamani vor fi finalizate si lucrarile de amenajare a altor 10 kilometri dintre Turda si Campia Turzii. Acestia vor fi deschisi circulatiei din noiembrie, urmand ca astfel autostrada sa devina tranzitabila pe intreg tronsonul 2B, Campia Turzii – Gilau, informeaza Adevarul.

S-a apucat sa invete japoneza din dragoste pentru manga. Ioana, o mare fana a desenelor animate asiatice, are un tel neobisnuit in viata: cand va fi mare, vrea sa se faca japoneza. Picteaza cu sarg literele hiragana si vrea sa se mute in Japonia. La inscrieri, printre oamenii mari, mai mult sau mai putin obligati sa invete expresii din limba Tarii Soarelui Rasare, s-a strecurat Ioana Alexandru, o fata de-o schioapa, eleva in clasa a VII-a. Ea nu avea de gand sa faca afaceri cu japonezii si nici nu planuia in viitorul apropiat vreo calatorie. Desenele animate au convins-o sa mearga sa invete o limba cu scriere si pronuntie total diferite de cea latina. „Totul a inceput dintr-o joaca. Ma uitam la desene animate japoneze, la anime si manga. Urmaream subtitrarea si invatam cate un cuvant. Apoi o prietena de-a mamei a vazut ca-mi place si mi-a adus un manual de japoneza”, povesteste Ioana cum a inceput sa indrageasca japoneza, pentru evz.ro.

De ce mai vrea Iliescu o revolutie „comunista” ca in ’89? Cand Victor Ponta cere o noua revolutie pentru rasturnarea actualei puteri, pare o gluma, cum o gluma a fost si motiunea de cenzura. Cand tema este preluata de Ion Iliescu si sustinuta de editorialisti cu greutate, gluma se ingroasa. Ion Iliescu are o conceptie cu totul particulara despre revoltele din 1989, de care trebuie tinut seama atunci cand prezice ca „se vor acumula nemultumiri care vor genera o explozie ca cea din ’89”: pe scurt, in primul rand, tirania comunista (stalinismul) nu a fost comunista deloc, ci „capitalism de stat”. In al doilea rand, „factorul motor” al Revolutiei nu au fost anticomunistii sau dreapta (care „n-a fost prezenta”), ci comunistii, membrii de partid care au iesit in strada sau, pe limba lui Iliescu, „factorul social de baza – muncitorimea”. In consecinta, revoltele din ’89 nu au fost anticomuniste, ci revolutii comuniste, in esenta lor, impotriva „capitalismului de stat” stalinist, scrie Cristian Campeanu in Romania libera.