Subiectele Zilei: Ceausescu catre Gaddafi: "Stimate prietene si frate". Vezi corespondenta dintre cei doi dictatori; In Romania s-au gresit licitatii de 9,5 mld. de euro in 2010. Topul celor care s-au batut sa anuleze licitatii; Locul din Romania unde saracia se invecineaza cu bunastarea

Ceausescu catre Gaddafi: „Stimate prietene si frate”.Vezi corespondenta dintre cei doi dictatori. In decembrie 1973, Orientul Mijlociu fierbea: cu doua luni in urma, Siria si Egiptul atacasera Israelul, iar fortele israeliene traversasera Canalul Suez. In spatele celor doua tabere se aflau, ca de obicei, Uniunea Sovietica si SUA. Nebagati in seama, liderii de la Bucuresti si de la Tripoli cautau sa stranga randurile si sa reactioneze pe o singura voce. Intr-o scrisoare trimisa pe 12 decembrie 1973, Nicolae Ceausescu ii propunea lui Muammar Gaddafi ca cele doua tari sa se implice in instaurarea unei „paci juste si trainice” in Orientul Mijlociu. „Am fi bucurosi ca in realizarea acestui obiectiv tarile noastre sa conlucreze in mod util”, scria liderul roman. La acea vreme, Romania era singura tara din blocul rasaritean care mentinea relatii diplomatice cu Israelul, ca parte a „independentei” fata de Uniunea Sovietica. Pe atunci tanarul Gaddafi raspundea pe un ton inversunat. Era evident ca cei doi lideri vedeau cu totul diferit des invocata pace. „Domnule Presedinte, noi, arabii suntem popoarele care acordam cea mai mare atentie cauzei pacii mondiale si suntem cei mai indarjiti aparatori ai ei; dorind-o cu ardoare, respingem ideea ca popoarele arabe sa fie singurele care sa suporte pretul acestei paci. (…) Este exclus ca pacea mondiala sa fie mentinuta prin incurajarea agresorilor sau prin continuarea ignorarii drepturilor popoarelor. Trebuie respins acest argument la care recurg cei puternici pentru a impune popoarelor mici sau dominate solutii nedrepte. (…) Este de datoria noastra sa ne mobilizam eforturile pentru apararea pacii, pentru lichidarea imperialismului si a subdezvoltarii care ameninta lumea intreaga”, arata colonelul intr-o scrisoare din 30 ianuarie 1974, scrie EVZ.

Cine sunt patronatele si pe cine reprezinta. Cateva zeci de federatii patronale pretind ca reprezinta companiile romanesti in relatia cu sindicatele si cu statul, insa cei mai multi patroni nu stiu exact cine si cum negociaza in numele lor. Cu toate acestea, Guvernul isi bazeaza deciziile pe consensul obtinut in negocierile formale din Consiliul Economic si Social. In realitate, patronatele din Romania reprezinta o increngatura la fel de pestrita si conflictuala ca sindicatele. Doua mari grupuri de interese isi disputa tacit influenta cand este vorba de modificarea legislatiei: pe de o parte, clasicele patronate, iar pe de alta parte, structurile de lobby ale investitorilor straini. In cazul Codului Muncii au existat doua seturi separate de negocieri. AmCham (Camera de Comert Americana din Romania) si Consiliul Investitorilor Straini, care nu fac parte din structurile patronale, au deschis in vara anului trecut negocieri pentru modificarea legii. Ulterior, propunerile au fost discutate in paralel in grupurile de lucru de la Guvern. La patronate, consultarile au ajuns abia dupa adoptarea unei prime forme in Guvern. Insa si in acest caz interesele reale ale oamenilor de afaceri au fost slab reprezentate. Procedura patronatelor presupune consultarea formala a membrilor, insa decizia referitoare la care propuneri sa fie retinute si care nu a apartinut conducerii, scrie Romania Libera.

In Romania s-au gresit licitatii de 9,5 mld. de euro in 2010. Topul celor care s-au batut sa anuleze licitatii. In 2010 institutiile statului au desfasurat in mod gresit 2.047 de licitatii in valoare totala de 9,48 miliarde de euro, conform raportului anual al Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC). Cifra a rezultat in urma analizarii de catre CNSC a celor 6.562 de contestatii depuse de firme avand ca obiect fie rezultatul licitatiilor fie documentatia de atribuire. In 603 cazuri din cele 2.047, abaterile institutiilor respective de la procedura legala de licitatie au fost atat de mari incat s-a dispus anularea lor. Valoarea totala a licitatiilor contestate si apoi anulate a fost de 2,72 miliarde de euro. In mod normal, cand in urma studierii contestatiilor se constata ca exista abateri din partea institutiei contractante, se iau masuri de refacere a documentatiei. Faptul ca 603 licitatii au fost anulate integral inseamna ca dosarul si procedura de licitatie ar fi trebuit modificate atat de mult incat singura solutie a fost anularea procedurii. Din cele 6.562 de contestatii depuse de catre operatorii economici privind licitatiile publice, in 31% dintre cazuri (2.047 de dosare, inclusiv cele 603 care au dus la anularea licitatiilor) acestia au avut castig de cauza, ceea ce inseamna ca institutia respectiva nu a respectat procedurile privind licitatiile din bani publici, scrie Gandul.

Reinventarea brandurilor romanesti din „Epoca de Aur”. Fie ca au apelat la nostalgia romanilor, fie ca si-au construit o noua imagine, mai multe marci autohtone prezente inca de pe vremea comunismului se vand si astazi. Majoritatea brandurilor romanesti care au supravietuit trecerii la capitalism au fost cumparate de mari companii din strainatate. In general, atunci cand ne amintim de produsele pe care le cumparam pe vremea comunismului, devenim nostalgici. Multe dintre ele nu au facut fata unei piete libere si s-au pierdut printre alternativele mai ieftine de peste hotare. Insa cand vorbim de Dacii, saltele „Relaxa”, frigidere „Arctic”, detergent „Dero” si cosmetice „Farmec” nu avem cum sa simtim acelasi lucru. Motivul? Sunt la fel de prezente in vietile romanilor si dupa Revolutie. Cumva, aceste branduri autohtone au reusit sa se reinventeze si sa supravietuiasca in capitalism. Mai mult, companii mari din afara le-au cumparat pe bani grei. Nostalgia romanilor poate fi valorificata. Tot mai multe companii fac apel la vremuri apuse pentru a-si vinde produsele prezente inca din comunism. Cu retete imbunatatite, fara restrictii de ingrediente si limite de pret de la partid, unele branduri autohtone au „inflorit” dupa trecerea la capitalism, scrie Adevarul.

Mama, umilita. Fetita, rapita. Statul nu recunoaste nimic. Jozefa Kovacs s-a nascut, in temnita, la inceputul anilor ’60. Mama sa – detinut politic – a trebuit sa se descurce singura deoarece comunistii nu au permis nimanui sa o asiste la nastere. Jozefa a ajuns apoi intr-un orfelinat din care a fost recuperata doar dupa ce mama sa a fost eliberata. In Romania sunt cinci oameni care stiu ca s-au nascut in inchisorile comuniste. Jozefa spune ca a facut numeroase demersuri pe langa autoritatile statului pentru ca acestea sa admita ca a fost o victima a regimului comunist. „Am fost trimisa de la un ghiseu la altul, de la un functionar la altul, dar fara nici un rezultat”, spune Jozefa. Nu primeste pensie de pe urma traumei cauzate de faptul ca a fost nascuta in puscariile comuniste. „Dupa ce parintii mei au reusit sa ma ia de la Casa Copilului, unde am stat primele sase luni de viata, si sa ma aduca acasa, multa vreme nu paream interesata de nimic. Nu plangeam, nu radeam. Am inceput sa vorbesc tarziu”. Nici de pe urma parintilor care au fost condamnati, impreuna, la 20 de ani de temnita nu a primit vreo reparatie. In 2009 s-a dat o lege care ar fi permis atat urmasilor, cat si fostilor detinuti politici sa ceara compensatii financiare. A fost declarata neconstitutionala cateva luni mai tarziu, scrie Romania Libera.

Scandal de coruptie la varful biroului de crima organizata. Politistii, specializati in combaterea traficului de droguri si de substante etnobotanice, mai sunt suspectati de agresiune si de perchezitie fara mandat, in timpul careia au disparut 100.000 lei. Trei ofiteri de politie de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate Bucuresti, Sector 1 au fost ridicati ieri de procurorii anticoruptie dupa ce au cerut spaga unui tanar din Constanta, Mircea Chirvasuc, anchetat de DIICOT Bucuresti pentru comercializarea ilegala de plante etnobotanice. Printre cei ridi-cati pentru audieri se afla, potrivit surselor RL, si inspectorul principal Ovidiu Negura, seful Biroului Sector 1. Surse judiciare au explicat pentru Romania Libera ca politistii au cerut 3.000 de euro mita de la tanarul afacerist constantean, dar solicitarea a fost doar ultimul pas dintr-un lung sir de abuzuri. Flagrantul s-a facut chiar in fata Sectiei 1 Politie din centrul Capitalei, locul unde cei trei oameni ai legii isi aveau biroul. La inceputul lunii februarie, Inalta Curte de Casatie si Justitie a mai condamnat, definitiv, un politist de la Crima Organizata, Catalin Berti Stanciu, la patru ani de inchisoare pentru luare de mita. Stanciu ceruse spaga, printr-un intermediar, tot de la un om de afaceri anchetat de DIICOT pentru comercializarea ilegala de plante etnobotanice, scrie Romania Libera.

Cine ar putea fi romanul misterios din spatele minei de diamante din Sierra Leone. Gheorghe Dobra, directorul general al Alro Slatina, companie care detine in Sierra Leone mai multe mine de bauxita, a reprodus, intr-o conferinta de presa, zvonul ca un roman detine o mina de diamante in statul african, unde lucreaza inclusiv romani. „Exista o mina de diamante in Sierra Leone detinuta de un roman. Nu stiu cine este proprietarul, mi-au spus si mie colegii de acolo care au aflat de la localnicii din zona. Mina de diamante este situata la 30 km de noi, dar accesul este foarte greu pentru ca trebuie sa treci printr-o zona muntoasa si prin jungla”, a declarat Dobra. Singurul roman despre care se stie ca are afaceri in domeniul mineritului in Sierra Leone este Frank Timis, fostul proprietar al afacerii „aurul de la Rosia Montana”. Timis este unul dintre cei mai bogati romani (de fapt, cetatean britanic de origine romana) conform topului Forbes, avand o avere estimata la peste 1 miliard de dolari SUA. Din 2005, este presedintele si cel mai important actionar al African Minerals, fosta Sierra Leone Diamond Company. Aceasta companie detine numeroase exploatatii miniere in Sierra Leone, din unele dintre acestea extragandu-se diamante. African Minerals a dat lovitura in martie 2010, cand a descoperit cel mai mare nou (pentru ultimii 20 de ani) zacamant de fier de pe intreg globul – peste 10 miliarde de tone de minerale continand 30% fier. Descoperirea, confirmata de specialisti, a urcat pretul actiunilor African Minerals la un nivel ametitor, fapt care l-a imbogatit pe Timis cu peste 500 de milioane de dolari, scrie Gandul.

Cum sunt adventistii din Romania: uniti, organizati si bogati. Campania VerticalNews despre culte debuteaza azi cu Biserica Adventista de Ziua a Saptea care, cu peste 100.000 de membri in Romania, este una dintre cele mai importante comunitati religioase. Adeptii acestui cult cred cu ardoare in „revenirea in slava a lui Isus Hristos”, dar si „in promovarea unui stil de viata sanatos”. Numele Bisericii („Adventista”) reflecta convingerea in intoarcerea lui Hristos, iar „ziua a saptea” se refera la respectarea zilei a saptea a saptamanii, pe care adventistii o considera a fi sambata („zi de odihna si inchinare in conformitate cu invatatura originala a Bibliei”). Adventistii se boteaza la majorat, in urma pocaintei si iertarii pacatelor. Potrivit doctrinei adventiste, dupa a doua venire a lui Hristos – care este iminenta – va fi o inviere a sufletelor, atat a celor care au dus o viata dreapta, cat si a celorlalti, insa pentru nedrepti minunea se va produce cu o intarziere de un mileniu. Prezenta miscarii adventiste in Romania dateaza din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cand o grupare cu 13 membri era localizata la Pitesti. Primul congres al adventistilor romani are loc in 1920, iar in perioada 1942-1944 credinciosii acestui cult au fost interzisi. Din 1948, acestia figureaza in Legea cultelor, scrie Vertical News.

De ce se bat romanii pe sucul natural de mere – povestea de succes a producatorului Gigel. Un mic producator a dat lovitura in piata cu sucul de mere natural, facut in propria sa bucatarie-atelier. Si-a luat instalatie de 3.300 de euro si in cateva luni isi va amortiza investitia. „Toamna e invazie de mar, il arunca lumea. Uite (si prinde un fruct in palma): mar de ti-e mila sa-l bagi la tocat. Supermarketul nu-l primeste ca are cateva puncte negre… defecte de „fabricatie”, ne spune agricultorul Gheorghe Vlad din comuna Vidra de Ilfov. Astazi are de facut 400 de litri de suc de mere, maine merge cu el la piata. Pana seara il da pe tot. Si-a instalat toate sculele in bucatarie, direct pe gresie, si acum se plimba printre laditele negre umplute cu mere, sa vada pe care o baga prima in tocator. „Dorule, vii sa-mi tii un sac din ala?”, striga spre unul dintre ajutoare. Cei 400 de litri de suc se fac din peste o tona de mere, soi olandez. Dureaza vreo zece ore pana se face sucul tot. Merele le cumpara chiar din Vidra, cu 1,8 lei kilogramul; sucul il vinde cu 5 lei litrul. In piata, bucurestenii satui de sucul imbuteliat de hipermarket se bat pe sucul natural de Vidra. Unii cumpara cate cinci litri odata, sa aiba pana saptamana viitoare, cand familia Vlad revine la piata cu noua transa. Este asa de dulce, incat toata lumea zice ca pun zahar in el. Dar nu; am fost de fata cand sucul a iesit, inspumat, din storcator. N-au pus in el nici pic de conservant, nici bob de zahar, nimic, scrie Gandul.

Locul din Romania unde saracia se invecineaza cu bunastarea. Polul avutiei se intalneste cu polul lipsurilor la granita dintre Calarasi si Ilfov, judetele cu cel mai mic, respectiv cel mai mare salariu din tara. Bogatia nu se extinde din cauza investitiilor mici.Chiar langa regiunea Bucuresti-Ilfov, unde dezvoltarea economica asigura cea mai mare bunastare din tara, se afla judetul Calarasi, locul cu cele mai reduse salarii, de doua ori mai mici decat cele din Capitala. Venitul salarial mediu net al bucurestenilor a fost, anul trecut, de 1.945 de lei, iar cel al calarasenilor de numai 980 de lei, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS), prelucrate de EVZ. Cum e posibil ca localitatile vecine cu Ilfovul sa nu atraga deloc din bunastarea de acolo? „In Calarasi nu au investit serios nici oamenii de afaceri romani si nici cei straini. Consiliile locale ar fi trebuit sa incheie parteneriate cu firmele, de exemplu, pentru agricultura”, explica Florea Pirvu, vicepresedinte al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR). Potrivit acestuia, o solutie prin care autoritatile locale ar fi atras investitori este construirea de parcuri industriale. Insa nu este de mirare ce se intampla, in conditiile in care acolo nu ai cai bune de transport, nu ai aeroport, nu ai forta de munca bine calificata, adauga Pirvu, citat de EVZ.

Cum poti muri de la naftalina. Un barbat si-a pierdut viata, iar sotia si fetita acestuia au ajuns la spital in stare grava dupa ce au inhalat vapori de naftalina. Medicii de pe Ambulanta si vecinii spun ca mama barbatului a presarat o cantitate mare de naftalina prin casa pentru a combate moliile. Mircea Catalin Bitoc, un dambovitean in varsta de 34 de ani, din comuna Vulcana Bai, a murit in noaptea de sambata spre duminica, iar sotia si fiica lui, in varsta de 7 ani, au ajuns la spital in stare de inconstienta. Vecinii si medicii de pe Ambulanta au spus ca cei trei s-au intoxicat cu naftalina, dupa ce mama barbatului a imprastiat in cantitati mari substanta cristalina pentru a alunga moliile. Cei trei se aflau impreuna in aceeasi camera si se uitau la televizor cand i-a cuprins o stare de lesin. Doar femeia a putut sa iasa afara si sa strige dupa ajutor. „Nu stiu ce s-a intamplat cu noi. Am facut dus si dupa aceea ni s-a facut rau. De la soba nu este. Am reusit doar sa chem ajutoare”, a spus femeia, citata de Adevarul.

Citeste si: