​Subiectele zilei: Cui ar vrea PSD sa-i atribuie constructia spitalelor regionale promise in campanie; Cum s-a alaturat PNL demersurilor PSD de suspendare a presedintelui; Un judecator a dat Guvernului o lectie de drept constitutional

(Al Jazeera) Protestele din Romania: o lupta in familie. Romania a iesit in strada timp de cinci zile consecutive pentru a protesta fata de ordonanta privind codurile penale, depasind, astfel, recordurile stabilite in ’89, la caderea comunismului. „Imi doresc ca cei doi copii ai mei sa aiba un viitor aici. Pentru ei am mers in fiecare zi la protest”, a spus Simona, mama a doi copii, care a fost in fata Guvernului in fiecare zi.

New York Timesface o sinteza a celor cinci zile de proteste masive din Romania, insa pune accentul pe seara de duminica, in care aproximativ jumatate de milion de manifestanti au umplut pietele din Capitala si din alte zeci de orase ale tarii.

Cui ar vrea PSD sa-i atribuie constructia spitalelor regionale promise in campanie.PSD a promis in campania electorala pentru alegerile parlamentare din 2016 ca, pana la 1 iulie 2017, Guvernul pe care il va sustine va finaliza studiile de prefezabilitate pentru 9 spitale, 8 regionale si unul republican. In ultimii 35 de ani, in Romania, nu s-a construit nicio unitate spitaliceasca de mare anvergura. Astazi, Guvernul condus de Sorin Grindeanu se bucura, deja, de o cofinantare europeana de 150 de milioane de euro fonduri europene pentru 3 spitale regionale si de o finantare nerambursabila obtinuta prin „Platforma europeana de consiliere in materie de investitii” (EIAH – European Investment Advisory Hub), parte componenta a Planului de Investitii Juncker. Costul total al celor trei spitale regionale se ridica, insa, la peste 600 de milioane de euro. Acestea sunt cuprinse in „Strategia Romaniei pentru Sectorul Sanatatii” dar si in Programul Operational Regional pentru perioada 2014-2020 si fac parte dintr-o retea strategica ce numara opt unitati de acest fel, noteazapartidulpromite.ro.

Cum i-a legat de glie Gabriel Oprea pe ofiterii de informatii.O modificare adusa Legii 80/1995 privind statutul cadrelor militare, pe vremea cand ministru al Apararii era Gabriel Oprea, a crescut gradul de dependenta a ofiterilor de informatii fata de sefii lor numiti politic, favorizand politizarea acestor institutii. In acest mod, Oprea si-a extins influenta asupra serviciilor secrete si, implicit, puterea sa politica. Imediat dupa izbucnirea scandalului vacantelor petrecute in strainatate de Florian Coldea, fost prim–adjunct al directorului SRI, si Sebastian Ghita, acuzat de fapte de coruptie, presedintele Klaus Iohannis a deschis subiectul modernizarii legislatiei din domeniul securitatii nationale. El a invitat partidele sa adopte in Parlament un nou pachet de legi, avand in vedere ca vechile reglementari dateaza de la inceputul anilor ’90. Solicitarea presedintelui este legitima, deoarece actuala legislatie nu mai corespunde cerintelor de securitate, intr-un context regional si global extrem de complicat, potrivitRomania Libera.

Un judecator a dat Guvernului o lectie de drept constitutional.Motivele de urgenta invocate de Ministerul Justitiei in OUG 13/2017 de a modifica Codurile Penale sunt criticate de un judecator de la Curtea de Apel, care a sesizat Curtea Constitutionala. „Sunt modificari de substanta, straine de ratiunea deciziilor de neconstitutionalitate invocate si de considerentele expuse in acestea”, arata magistratii. „Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 13/2017 este neconstitutionala in intregul sau”, sustine un magistrat de la Curtea de Apel Bucuresti. Acesta a sesizat vineri, in aceeasi zi cu Avocatul Poporului, Curtea Constitutionala, cu privire la acest aspect. Judecatorul solutiona un dosar al unui afacerist, acuzat de complicitate la abuz in serviciu. Infractiunea de abuz in serviciu suferea modificari majore potrivit OUG numarul 13/2017. Duminica seara, Guvernul a dat OUG 14/2017, prin care abroga efectele OUG 13/2017, informeazaAdevarul.

Cum s-au vazut protestele romanilor din jurul lumii, acolo unde nici banii lui Soros n-au ajuns.Pariu ca nu-ti imaginezi cat de greu e sa pronunti „Ciuma Rosie” in daneza? Duminica seara, in Romania, au iesit aproximativ 280 de mii de oameni, doar in Piata Victoriei, si undeva la sase sute de mii, in toata tara, impotriva Ordonantei 13 – care a fost abrogata de Guvernul Dragnea-Grindeanu, doar ca lucrurile au ramas in continuare neclare cu privire la modificarile codurilor penale si efectele acestora. A fost cel mai mare protest din Romania, dupa Revolutia din 89, oamenii au cantat imnul, au tinut un moment de reculegere pentru victimele de la Colectiv si, la ora 21.00, au inundat Piata Victoriei cu luminile de la telefoanele mobile, intr-un flashmob ca forma de protest. SRI-ul si-a aruncat si de data asta robotii in piata si a reusit sa-i organizez perfect ca fiecarui cetatean sa-i fie implantat un bec in celular, noteazaVice.

Cum s-a alaturat PNL demersurilor PSD de suspendare a presedintelui.Deputatii PNL, UDMR, PC si PRM se alaturau, pe 6 februarie 2007, demersurilor PSD de demitere a presedintelui Basescu, aproband ca inlaturarea sefului statului sa se faca cu jumatate plus unu din numarul alegatorilor care urmau sa se prezinte la referendum. Liderii PD au acuzat imediat PNL de coalitie ad-hoc cu PSD, aratand ca „noua majoritate parlamentara” avea drept obiectiv suspendarea presedintelui Traian Basescu „in conditii suspecte”. In replica, liderul deputatilor PNL Crin Antonescu, a avertizat ca acuzatiile privind o alianta PNL-PSD risca sa denatureze definitiv si complet Alianta DA, care se afla la guvernare. „PNL voteaza legi pe baza unor principii si nu pentru sau impotriva unor persoane, chiar daca este vorba de Traian Basescu”, a precizat Antonescu. Premierul Calin Popescu Tariceanu aviza negativ, cu un an inainte, propunerea de modificare a Legii referendumului initiata de patru deputati PSD. Executivul explica, sub semnatura primului ministru, ca „legiuitorul a prevazut reguli procedurale diferite pentru problemele supuse aprobarii prin referendum, intrucat este vorba de situatii prevazute in mod distinct chiar de Legea fundamentala”, arataEVZ.

Efectul de contagiune.Cum se explica aceasta dilatare extraordinara a unui protest politic? Am cunoscut de-a lungul timpului multe nedreptati care ar fi meritat o mobilizare pe masura, dar acest lucru nu s-a intamplat. Manifestatia impotriva Guvernului PSD a dobandit aseara o amploare mai mare ca niciodata. Cu toate ca la ora 14, Cabinetul intrunit de urgenta a abrogat textul incriminat, lumea a continuat sa se adune in Piata Victoriei acolo unde „spectacolul” a atins punctul sau culminant. Desi nu se vorbise explicit despre asta, putini se indoisera ca protestul va continua si dupa abrogarea ordonantei (in fond se striga: „Abrogati si apoi plecati!”), caci tinea de inertia insasi a unei mari mobilizari colective. Dupa atatea apeluri la participare, era practic imposibil sa sistezi manifestatia, chiar daca cineva si-ar fi propus-o. Cu toate acestea putini au prevazut dimensiunea pe care avea sa o atinga si care depaseste tot ce s-a petrecut vreodata in Romania ca spectacol de masa, scrieDeutsche Welle.