Subiectele Zilei: Marius Ghilezan, consultant independent: "Campania pe net este terna si nu va aduce lumea la vot"; Istoricii clujeni nu comenteaza documentarul care sustine ca dacii si romanii au stramosi comuni; Cum au "eliberat" rusii Basarabia in 1812; Alexandru Arsinel, actor: "Mi se intampla sa plang la cate o drama"

Marius Ghilezan, consultant independent: „Campania pe net este terna si nu va aduce lumea la vot”. O campanie electorala a anului 2012 nu poate exclude Internetul si retelele sociale. Consultantul independent Marius Ghilezan analizeaza felul in care decurge aceasta in mediul virtual romanesc. EVZ: Care este rolul New Media in campania electorala? Marius Ghilezan: Internetul si instrumentele sale personalizeaza candidatul. Avantajul fata de un ziar este interactivitatea: dai raspuns imediat. Si la promovarea mesajului Internetul e foarte bun, dar trebuie tinut cont ca, daca mesajul nu are efect de cartus, nu se rostogoleste. Oamenii primesc cam 1000 de mesaje pe zi prin mijloace conventionale si neconventionale, e greu sa tina minte o promisiune. Ea trebuie sa coincida cu universul de asteptare al omului. La Cluj, candidatul PNL promite ca va face totul. Eu nu vreau totul, vreau doar o factura civilizata. Ca sa iti impui mesajul in mediul virtual, trebuie nu doar sa fii creativ, ci sa relationezi. Integral in EVZ.

Istoricii clujeni nu comenteaza documentarul care sustine ca dacii si romanii au stramosi comuni. Istoricii clujeni spun ca documentarul ce sustine ideea ca romanii nu sunt urmasii Romei, ci ai dacilor, nu este fundamentat stiintific. Ei mai afirma ca subiectul despre care se vorbeste in film isi are originea in teoria autohtoniei din secolul al XIX-lea. „Niciun cercetator profesionist in domeniu nu pune sub semnul intrebarii ca poporul roman nu e un popor neolatin”, afirma prof. univ. Toader Nicoara, istoric al mentalitatilor la Facultatea de Istorie si Filosofie din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca. Acesta sustine ca ipoteza obarsiei dacice a romanilor nu e ceva nou, descoperit acum, ci teoria a aparut in secolul al XIX-lea cand s-a sustinut ca poporul roman isi are radacinile in cel dac care a trait pe vremuri, pe actualul teritoriu al Romaniei, nu in poporul roman. „Aceasta teorie e reactivata periodic, iar opinia publica e sedusa mai ales ca nu are cunostinte de specialitate. E o teorie ce nu are fundamente stiintifice”, este de parere Toader Nicoara, anunta Adevarul.

Cum au „eliberat” ruşii Basarabia în 1812. Acum 200 de ani, la Bucureşti, otomanii cedau ruşilor partea de est a Moldovei, cunoscută de atunci înainte sub numele de Basarabia. Calvarul Basarabiei a început acum 200 de ani. În mai 1812, reprezentanţii corupţi ai Imperiului Otoman au cedat Rusiei ţariste partea de est a Moldovei. Tratativele au avut loc sub ameninţarea unei noi campanii a împăratului francez Napoleon Bonaparte, de care se temeau emisarii ruşi. La început, reprezentanţii ţarului aveau mandat să ceară cedarea ambelor principate româneşti, Moldova şi Valahia, iar Dunărea ar fi urmat să fie graniţa dintre cele două imperii. Pe măsură ce ameninţarea franceză la adresa Rusiei creştea, emisarii ţarişti îşi diminuau pretenţii. Primul pas a fost să ceară doar cedarea Moldovei, apoi au cerut Moldova până la Siret. În cele din urmă, după negocieri intense, graniţa a fost stabilită pe Prut. Însă, dacă diplomaţii otomani nu ar fi fost corupţi de către Rusia, graniţa ar fi putut să rămână pe Nistru, deoarece ţarul nu-şi permitea să se afle în război şi cu Imperiul Otoman, şi cu Imperiul Francez. Aceste lucruri sunt binecunoscute, la fel cum este binecunoscut şi calvarul Basarabiei. Însă cercetări ale unor istorici occidentali arată că anexarea Basarabiei a fost intens pregătită de autorităţile ţariste, informeaza Romania Libera.

Empatie si reprezentativitate politica. Reprezentativitatea politica, principalul argument impotriva sistemului de vot majoritar promovat de USL, este de multe ori supraevaluata. Principala opozitie fata de sistemul majoritar propus de liderii USL, Victor Ponta si Crin Antonescu, este organizata, paradoxal, de aliatii din „societatea civila”, Coalitia 2012 pentru Alegeri Corecte, din care fac parte Asociatia Pro Democratia, Activewatch, Transparency International Romania si altele. Aceste organizatii au criticat energic alaturi de USL intentia fostei majoritati guvernamentale de a amana alegerile locale si de a le organiza impreuna cu cele parlamentare, dar de data aceasta drumurile lor se despart. Militantii civici care au combatut in trecut proiectul presedintelui Traian Basescu de a institui votul majoritar sunt hotarati astazi sa combata de pe aceleasi pozitii si intentiile USL. Cele mai cunoscute figuri sunt profesorul de stiinte politice Cristian Parvulescu, Victor Alistar (care era cat pe ce sa devina ministru in guvernul Ponta) si Mircea Toma, cunoscut pentru campaniile privitoare la libertatea presei, scrie Deutsche Welle.

Praf in ochii alegatorilor. „Pensiile municipale”, ultima gogoasa electorala. Candidatii USL Prahova le promit varstnicilor pensii lunare de 200 de lei daca vor castiga alegerile. Legea spune insa clar: primariile nu au cum sa acorde pensii! Ultima gaselnita in materie de mita electorala e sa amagesti cea mai mare categorie de votanti cu pensii din bani publici. Asta au facut candidatii USL pentru Consiliul Judetean Prahova si Primaria Ploiesti, Mircea Cosma, respectiv Iulian Badescu, care au trimis prin posta pensionarilor din Ploiesti taloane de „pensii municipale”, prin care ii indeamna sa se inscrie pe „listele” primariei pentru acordarea unui ajutor lunar de 200 de lei. Mai exact, cei doi candidati promit ca daca vor castiga alegerile, pensionarii cu venituri sub 1.500 de lei vor primi un ajutor gandit dupa modelul celui pe care Radu Mazare il da la Constanta sub forma de alimente, anunta EVZ.

Alexandru Arsinel, actor: „Mi se intampla sa plang la cate o drama”. Celebrul comic rescrie etapele unei vieti incepute „la coada vacii”. Astazi e fericit. Oamenii il arata cu degetul pe strada si-l striga „Arsinele!” Alexandru Arsinel bea ceai dintr-o cana mare. Langa el, asezate aproape simetric, de parca ar incerca sa spuna ceva despre personajul aflat in centrul lor, sunt trei fotografii: Arsinel cu nepotul, Arsinel copil si Arsinel deghizat in femeie, in primul sau travesti. Ciudata alaturarea asta, ne-am permis sa-i spunem, si domnul Arsinel a fost de acord cu noi. Serios, fara sa zambeasca. De parca un om s-ar fi nascut, apoi s-ar fi jucat hilar de-a batalia sexelor, pentru ca, la final, sa-si petreaca viata in liniste, cu nepotii, prin nu stiu ce gradina a unei case de vacanta. Din nou, Alexandru Arsinel nu ne contrazice. Vorbeste lent si grav, fara intonatie, de parca, afara, intreaga lume sta sa se prabuseasca definitiv. Unde o fi omul ala haios, de ne facea sa radem in hohote chiar si cand isi cobora colturile gurii? E aici ma, pe scaunul asta, din fata voastra, ne asigura actorul. Doar ca a mai obosit si el. Si nu mai sta tot timpul sa te faca sa razi. Acu’, la batranete, mai si mediteaza. Dupa o vreme, devine si omu’ mai nostalgic. Integral in Adevarul.

De ce nu mai vrea ministerul să compenseze medicamentele ieftine. Noua filozofie în sănătate: Te asiguri pentru cancer, nu pentru răceală! Proiectul Legii sănătăţii vizează o schimbare majoră de abordare a asigurărilor de sănătate. Astfel, potrivit ministrului Vasile Cepoi, statul va deconta mai degrabă serviciile şi medicamentele scumpe decât pe cele banale, cum ar fi siropul de tuse sau analgezicele. Pe acestea va trebui să ni le cumpărăm singuri. Până pe 1 iunie, pe masa guvernanţilor va sta un nou proiect de lege care vizează reforma sanitară. Una dintre cele mai importante schimbări care se prefigurează se referă la modul în care vom fi asiguraţi de acum încolo. Din acest punct de vedere filozofia pare să fie alta decât până acum. „Ne asigurăm pentru boli majore şi grave sau pentru afecţiuni minore?! De multe ori aud din gura pacienţilor: «Domnule, am plătit toată viaţa la sănătate, iar acum nu beneficiez nici măcar de o analiză de sânge gratuită? Acestor persoane aş vrea să le spun că nu pentru analize simple trebuie să se asigure, ci pentru boli grave, cu risc major”, a declarat ieri actualul ministrul al Sănătăţii, Vasile Cepoi, la dezbaterile organizate de fundaţia Expert Forum, scrie Romania Libera.