Subiectele Zilei: O zi din viata unui criminal la Revolutie; De ce a costat 200 milioane de euro Pasajul Basarab, realizat in 11 ani; "Regele asfaltului" se imbogateste din penalitati platite de stat; RATB: Mergi o data, iti luam banii de doua ori
Romanii sunt printre cei mai modesti consumatori de carne din Europa, dar stau bine la consumul de cartofi. Care sunt alimentele preferate in SUA, Anglia, Rusia. Pastele sunt alimentul preferat in cele mai multe dintre cele 17 tari pe care Oxfam, o asociatie de 15 organizatii neguvernamentale care lupta impotriva saraciei, le-a ales de pe intreg globul. Exceptiile care sar in ochi sunt americanii, care prefera pizza oricarui alt aliment, si australienii, care au indicat ciocolata drept mancarea favorita. Romania nu a fost inclusa in studiu, insa datele Eurostat arata ca romanii sunt printre cei mai modesti consumatori de carne sau unt ai Europei. In schimb, stau bine la consumul de cartofi, lapte sau vin. In 2009, preturile la mancare in Romania erau printre cele mai mici din UE, fara a lua insa in calcul puterea de cumparare a romanilor, scrie Gandul.
Cum dicta Ceausescu in sport. Nicolae Ceausescu le dadea indicatii si ii certa pe sefii sportului romanesc, chiar in miezul intalnirilor oficiale ale conducerii partidului. Sportul isi facea loc cu usurinta printre subiectele economice, politice sau sociale de la sedintele Comitetului Central (CC) al Partidului Comunist Roman (PCR). Iar Ceausescu avea, ca in orice domeniu de altfel, trecere in fata oricarei expertize venite din partea unor specialisti. EVZ publica, in exclusivitate, stenograma unei sedinte din august 1983 a CC al PCR, de dupa participarea Romaniei la Universiada de la Edmonton, document ce dezvaluie o parte dintre raporturile pe care cuplul dictatorial le avea cu lumea sportiva. „Ce aveti de spus, tovarasi?”, baga, inca de la inceput, Ceausescu frica in oficialii prezenti la una dintre aceste intalniri. „Ce s-a intamplat ca Cusmir (Anisoara Cusmir – n.r.) a sarit asa de slab la aceasta Universiada?”, tuna apoi conducatorul. Stenograma consemneaza un adevarat delir al dictatorului dupa citirea raportului privind rezultatele obtinute de echipa.
O zi din viata unui criminal la Revolutie. Povestea familiei Cheuchisan, publicata vineri de „Adevarul”, a impresionat mii de cititori. La 22 decembrie 1989, in comuna harghiteana Dealu (locuita de etnici maghiari), multimea furioasa a descins in sediul Militiei, a incendiat cladirea si l-a omorat in bataie pe plutonierul-major Liviu Cheuchisan (33 de ani), seful de post, in fata sotiei si a celor doi copii mici. In dorinta de a prezenta obiectiv un subiect sensibil, cu precadere in ultima perioada (relatiile dintre romani si maghiarii din Tinutul Secuiesc), am dat cuvantul, in episodul de astazi al serialului nostru, maghiarilor din Dealu. Cea mai importanta voce este aceea a unuia dintre cei patru condamnati pentru uciderea sefului de post, informeaza Adevarul.
De ce a costat 200 milioane de euro Pasajul Basarab, realizat in 11 ani. Investitia – cea mai mare a municipalitatii bucurestene de dupa Revolutie – a costat 200 milioane de euro pentru doi kilometri de pod. PSD, partid din care facea parte in acea vreme si primarul Sorin Oprescu, s-a opus intre 2000 si 2004 realizarii pasajului. Romania libera va prezinta o incursiune in istoria constructiei. In cifre seci, Pasajul Basarab din Bucuresti arata bine. Are o lungime de doi kilometri, are doua benzi pe sens, traverseaza raul Dambovita si calea ferata in zona Garii de Nord, pe mijloc exista loc pentru tramvai, iar bretelele de acces auto la pod au 1.300 de metri. Deasupra Garii Basarab, pasajul are cea mai mare deschidere, de 44 de metri, fiind, dupa aprecierile autoritatilor locale, cel mai lat pod hobanat urban din Europa, scrie Romania Libera.
Romania pe Youtube. Cine este „taranul cu Maserati”? Romanul din Bumbesti a ajuns in Anglia si filmeaza vila de 1 milion de lire a patronului ca sa o puna pe net. Barbatul care ii multumeste lui Dumnezeu, intr-un filmulet postat pe YouTube, pentru Maseratiul pe care „i l-a dat” este bodyguardul actorului si fostului luptator de arte martiale brtianic Alex Reid. Romanul se numeste Petre Craete, este originar din Bumbesti-Jiu si a lucrat ca militar in Garda Nationala. In urma cu cateva luni, el l-a provocat la lupta pe Catalin Zmarandescu, fostul bodyguard al lui Gigi Becali. „De cinci ani ma antrenez sa-l bat. Am 95 de kilograme, numai muschi garantat si, neoficial, sunt cel mai bun din lume”, spune Craete. In cadrul filmuletului, fostul militar isi da arama pe fata: „Vreau sa arat ca un taran ca mine, un simplu taran, daca are un vis, il poate realiza”, anunta Gandul.
Capusa socialista a supt 1 milion de euro de la stat. Controlul efectuat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) la complexurile energetice Turceni si Rovinari a demonstrat ca firma de avocatura condusa de senatorul Dan Sova, din care a facut parte si Victor Ponta ca „senior partner”, a incasat ilegal 4,4 milioane de lei. La aceasta suma urmeaza sa se adauge cele care vor fi calculate dupa ce organele de control vor lamuri cum au fost platiti avocatii pentru 26 sau 27 de ore lucrate pe zi, performante care i-ar face invidiosi si pe eroii din revistele de benzi desenate. Inspectorii ANAF au mai constatat grave incalcari ale contractelor incheiate de SCA „Sova & Asociatii” cu cele doua complexuri, contractele incalcand, la randul lor, legislatia privind achizitiile publice, informeaza EVZ.
„Regele asfaltului” se imbogateste din penalitati platite de stat. Patronul firmei Pa&Co International, Costel Casuneanu, supranumit „Regele Asfaltului” joaca dur in afacerile cu Administratia Strazilor Bucuresti. De partea cealalta, Adminsitratia Strazilor sustine ca lucrarile nu au fost executate la timp, iar cand au fost finalizate erau de mantuiala. Tribunalul Bucuresti a admis o cerere facuta de avocatii Pa&Co International si a decis ca Administratia Strazilor sa plateasca penalitati de intarziere de 560.271 de lei (aproximativ 130.000 de euro). Acesti bani erau in contul unui contract de lucrari din octombrie 2007, prin care Pa&Co s-a angajat sa execute si sa intretina lucrari de reabilitare a infrastructurii pe strazile Mircea Eliade si Schitu Magureanu din Bucuresti. Valoarea contractului a fost de 11.140.374 de lei plus TVA (2,5 milioane de euro). Avocatii „Regelui Asfaltului” au depus la dosarul din instanta patru facturi, emise in perioada 2008-2009, si platite cu intarziere, dar si mai multe procese-verbale prin care au fost receptionate aceste lucrari, scrie Adevarul.
RATB: Mergi o data, iti luam banii de doua ori. Validarea platii sau verificarea acesteia de catre controlorii RATB duce uneori la dublarea pretului unei calatorii. Erorile de sistem ale cititoarelor de carduri instalate pe mijloacele de transport in comun din Bucuresti duc la suprataxarea calatoriilor. „Aveam un cont cu 30 de lei pentru plata calatoriilor. Dupa ce am fost verificat de sase ori, de fiecare data platisem calatoria, am constatat ca in cont mai erau doar 15 lei”, ne scrie un cititor. Pretul unei calatorii cu autobuzul in Capitala este de 1,3 lei, deci sase calatorii ar fi costat 7,8 lei. Diferenta pana la 15 lei reprezinta aproape exact taxarea altor sase calatorii. Amintim ca, dupa cum am scris in materialul nostru „Culisele eliminarii biletelor de hartie ale RATB”, compania care a instalat cititoarele, dar care a lucrat si cu BCR pentru lansarea cardului Zambet este UTI. Mentionam, de asemenea, ca orice alta banca va dori de acum incolo sa lanseze un card cu ajutorul caruia sa poata fi achitate direct calatoriile cu mijloacele de transport in comun va trebui sa achizitioneze o interfata de conectare de la aceeasi companie, anunta Romania Libera.
Interviu cu Razvan Lucescu. De la fotbalul in care jucatorilor li se „sting tigari pe frunte” la sportul care ii tine pe tineri departe de droguri si alcool. Ultimul care paraseste terenul de la baza ProRapid, dupa sesiunea de antrenament de dimineata, este noul antrenor al giulestenilor, Razvan Lucescu. Imbracat sport, intr-un maiou visiniu cu emblema clubului, discuta cateva minute cu stafful sau, dupa care ia un ProSport si-l rasfoieste in graba. Apoi pleaca sa faca un dus, dar se opreste cateva secunde ca sa il intrebe pe accidentatul Pancu de sanatate. Nu e grav, asa ca Razvan Lucescu urca rapid scarile de la intrarea cladirii principale a bazei. Se intoarce dupa cateva zeci de minute, intr-o tinuta lejera. Manecile suflecate ale camasii lasa la vedere un ceas sport, la care arunca o privire. „Chiar va rog sa fie scurt”, spune Lucescu, dupa care ne invita pe niste canapele visinii. Asezat pe ele, pare relaxat, dar nu stie ca „tirul” intrebarilor va viza, mai degraba, perioada profesionala proaspat incheiata – cea de selectioner -, si nu pe cea care tocmai a inceput – cea de antrenor la Rapid. Integral in Gandul.