Subiectele zilei: Preşedintele începe să piardă referendumul pe care românii tocmai l-au câştigat; Care sunt cele mai bune universități din România; Limita de poluare, depăşită de patru ori la apele de suprafaţă din Nordul Capitalei, în Otopeni, Tunari și alte 10 localități
Preşedintele începe să piardă referendumul pe care românii tocmai l-au câştigat. Când începi ambele întrebări cu sintagma „Sunteţi de acord cu interzicerea…”, înseamnă că un referendum valid cere în mod necesar ca ulterior cineva să vină şi să interzică explicit, prin lege, ceea ce întrebările propun. Iar acel cineva nu poate fi decât Parlamentul. Mai exact, o majoritate din Parlament. Când însă rezultatul referendumului tinde să ducă şi la modificări constituţionale, pragul e încă şi mai ridicat: două treimi din Parlament trebuie să fie de acord. Are preşedintele, în momentul de faţă, asemenea majorităţi? În mod evident, nu. Nici măcar cea necesară pentru trecerea unei legi, darămite una necesară pentru modificarea Constituţiei, scrie Adevarul.
Ce face popa și ce spune Papa. N-am scris și nu am spus nimic câtă vreme Papa a fost în România. Întrucât nu cred în nicio biserică și in niciun Dumnezeu, mi-am zis că e drept să nu tulbur întâlnirea Sanctității Sale cu credincioșii. Nici acum nu voi vorbi despre Părintele Francisc cu cuvintele mele. Voi citi din cugetarea trimisă de ÎnaltPreaOmenia Sa lumii întregi, îngăduindu-mi să sper că unii dintre cei care cred cu tărie că știu ce în cred măcar vor cădea pe gânduri. Adesea folosesc exemplul păunului pentru a arăta realitatea deșertăciunii omenești: privit din față, păunul e frumos. Dar descoperiți adevărul dacă îl priviți din spate…Cine se dedă astfel adorației de sine, multă mizerie are de ascuns în el, scrie C.T. Popescu pentru Republica.
Care sunt cele mai bune universități din România. Clasamentul analizează instituțiile de învățământ superior în funcție de o serie de indicatori, grupați în cinci categorii principale: predare și învățare, cercetare, transferul de cunoștințe, orientare internațională și implicare regională. Universitățile primesc calificative de la ‘A’ (“foarte bun”) la ‘E’ (“slab”). România este prezentă cu 43 de universități în topul din acest an, de peste patru ori mai multe comparativ cu cele 10 instituții incluse în prima ediție a clasamentului. Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad a obținut cele mai multe calificative maxime, fiind urmată de Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca, potrivit Profit.
Raport Freedom House: Libertatea presei, în declin în lumea întreagă. Libertatea presei este în declin în lumea întreagă, în contextul în care unele guverne democratice se alătură eforturilor guvernelor autoritare pentru a împiedica jurnalismul independent, potrivit unui raport al organizaţiei americane Freedom House. În SUA, atacurile lui Donald Trump împotriva presei au „exacerbat erodarea în creştere a încrederii în media pentru marele public”, relevă Freedom House. Acest fapt are consecinţe dincolo de frontiere, întrucât jurnaliştii din lume au acum „mai puţine motive de a crede că Washingtonul le va veni în ajutor dacă drepturilor lor sunt desconsiderate”, citeaza G4media.
Memorie, libertate, unitate la români şi oriunde. La ce e bună memoria în România şi aiurea? La evitarea unor dezastre istorice. La procurarea şi perpetuarea de libertate. Ca şi la refacerea unităţii unui popor dezbinat, precum românii. Deşi au contribuit decisiv la victoria asupra beznei hitleriste, mulţi militari britanici şi americani, creştini şi evrei nu s-au mai întors acum trei sferturi de veac acasă, spre a lumina cu viaţa lor sufletele mamelor, nevestelor şi copiilor lor. Dar bărbăţia faptelor lor de arme rezistă timpurilor. Ca şi vitejia martirilor altei lupte pentru libertate, scrie Deutsche Welle.
Devine România pubela UE pentru 17 euro pe tona de deșeuri arse? România este o destinație „ideală” pentru incinerarea deșeurilor, potrivit site-ului radi-televiziunii belgiene, preluat de Rador. Legislația este flexibilă, întrucât pot fi incinerate acolo sute de tipuri de deșeuri, cum ar fi pneurile, uleiurile și diverse categorii de plastic, după cum scriu jurnaliștii belgieni. Diferite organizații neguvernamentale au tras cu ceva timp în urmă un semnal de alarmă: România nu are nici un mecanism de control independent în privința impactului de mediu al deșeurilor incinerate în fabricile de ciment ale țării. La fel ca celelalte fabrici de ciment din România, cea de la Chișcădaga din județul Hunedoara, a substituit combustibilul convențional cu incinerarea deșeurilor aduse din statele mai avansate ale UE, potrivit Radio Europa Libera.
Limita de poluare, depăşită de patru ori la apele de suprafaţă din Nordul Capitalei, în Otopeni, Tunari și alte 10 localități. Pe o lungime de 10 kilometri a luciului de apă, şapte indicatori arată o poluare semnficativă. Amoniul, azotul, fosforul, fenolii şi materiile totale în suspensie sunt doar câteva dintre elemetele care dau „în roşu”. Specialiştii consultaţi de ziar vorbesc despre riscul iminent de apariţie a unor boli ”hidrice”, epidemii şi cancere la populaţia din zonă dar şi despre o pânză freatică ce a fost deja compromisă pentru generaţiile viitoare. Este un atentat la siguranţa naţională, atât timp cât tu, ca stat, îţi îmbolnăveşti cu bună ştiinţă populaţia”, subliniază decanul Asociaţiei Profesioniştilor în Protecţia Mediului Înconjurător, scrie Libertatea.
Acordul „Am fost un dobitoc”. Când în 1990 Tudor Postelnicu, fost ministru de Interne, zicea, într-o spovedanie publică în fața instanței, „Am fost un dobitoc”, dorea prin aceasta să comunice țării că el doar a executat (ca prostul…) ordinele lui Ceaușescu. Vina sa ar fi fost prin urmare mai mică, având circumstanțele atenuante ale unui intelect redus. Exact asta dorește azi președintele Klaus Iohannis să smulgă de la PSD-ul Vioricăi Dăncilă: mărturisirea că a fost „un dobitoc”, urmând orbește, fără să crâcnească, nebunia unui om care s-a visat un mic Ceaușescu, scrie Republica.