Sari direct la conținut

Subiectele Zilei: Talpes despre scutul antiracheta: Exista riscul unei explozii in Bucuresti; Romania are de cheltuit 15 milioane de euro pe zi, bani europeni, pana in 2013; Sindicalistul Petcu isi mai aranja o spaga

HotNews.ro
Subiectele Zilei, Foto: Colaj foto
Subiectele Zilei, Foto: Colaj foto

Sindicalistul Petcu isi mai aranja o spaga. Presedintele CNSLR – Fratia si al Sanitas, Marius Petcu, intentiona sa-i dea omului de afaceri Petre Scrieciu un nou contract de executie, contra unui „comision” considerabil. Unul dintre cei mai bogati sindicalisti romani, Marius Petcu, se pregatea, in ziua in care a fost arestat, sa mai dea „un tun”. Partea lui: 20% din valoarea contractului. „Deci, ca si, ca si acum! Ne intelegem, ne intelegem, daca imi dati o lucrare de cincizeci de miliarde si douazeci, douazeci si ceva ce trebuie sa va dau (comisionul – n.r.)”, i-a propus Petre Scrieciu lui Marius Petcu. Discutia ambientala a avut loc in momentul flagrantului, la 24 martie 2011, in casa sindicalistului, iar in imaginile audio-video ambientale apare ca martor, pentru cateva minute, fiul acestuia, Razvan Petcu, scrie Adevarul.

Cum se ingroapa dreptatea la tribunalul Braila. La aceasta instanta sunt judecatori care dau sentinte fie dupa ureche, fie in functie de interesele unor grupuri influente si tin dosarele in arhive in loc sa le trimita la instanta superioara, pentru judecarea recursului. Magistratul Alina Atena Pavel, care judeca dosare de insolventa la Tribunalul Braila, a dat o hotarare judecatoreasca de blocare a conturilor unei firme bucurestene fara a preciza in dispozitivul sentintei – asa cum impune legea- cuantumul sumei pentru care a dispus poprirea asiguratorie. Consecinta a fost blocarea tuturor conturilor firmei parate la toate bancile, sumele depasind cu mult cuantumul valorii aflate in litigiu. In plus, desi societatea astfel pedepsita a facut recurs, dosarul a fost tinut in arhiva tribunalului aproape o luna si jumatate dupa pronuntare, in loc sa fie trimis spre judecare la instanta superioara a Curtii de Apel Galati. Recursurile declarate la popririle asiguratorii se judeca in regim de urgenta, termenul fiind de 48 de ore sau de cel mult 5 zile. Legea insa nu este valabila si pentru Tribunalul Braila, scrie Romania Libera.

Comisar UE: Romania si Bulgaria au o problema de incredere. In ceea ce priveste aderarea la Spatiul Schengen, Romania si Bulgaria, asimilate acum, alaturi de Grecia si Italia, ideii de „tari de risc pentru fluxurile migratorii”, au o problema, din cauza ca inspira neincredere, a declarat azi, la Paris, Cecilia Malmstrom, comisarul european pentru afaceri interne. Aderarea Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen se complica, in contextul in care statele membre sunt angajate intr-o reforma a acestui spatiu. O mai buna gestiune a Schengen este necesara, intrucat Uniunea Europeana se confrunta cu imigratia masiva din Africa de nord, iar Spatiul Schengen insusi ar putea sa-si vada, prin urmare, temporar, unele frontiere inchise, a mai spus Cecilia Malmstrom, potrivit EVZ.

Cum au fost eliberati doi traficanti de droguri pentru ca „inca din cele mai vechi timpuri, canepa a fost o planta traditionala a romanilor”. Topul sentintelor bizare. O judecatoare de la Tribunalul Bucuresti nu a fost de acord cu propunerea procurorilor DIICOT de a-i aresta pe doi traficanti de droguri de risc, considerand ca interdictia de a nu parasi localitatea este o masura restrictiva suficienta. Practic, judecatoarea Iosefina Parvu nu contesta probele procurorilor, dar sustine ca cele doua persoane, acuzate de trafic ilicit de droguri de risc, nu prezinta pericol social concret pentru ordinea publica. Potrivit procurorilor – ale caror sustineri instanta nu le-a contrazis – cei doi cultivau canabis, pe care il comercializau. Motivele invocate de judecatoare pentru punerea in libertate a celor doi traficanti sunt cel putin bizare si nu contin aprecieri de natura juridica, scrie Gandul.

Rusia: scutul american din Romania este „cal traian”. Reprezentantul special al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a comentat decizia Romaniei de a gazdui scutul american printr-un joc de cuvinte tintit spre presedintele roman. Rusia priveste inca suspicios intentiile SUA in aceasta parte a Europei si cere „garantii juridice” ca scutul nu este indreptat impotriva fortelor strategice ruse. Anuntul privind amplasarea unor elemente ale scutului la Deveselu nu a fost o surpriza pentru Moscova, mai ales ca subsecretarul de stat al SUA, Ellen Tauscher, a declarat, ieri, ca Moscova a fost anuntata in legatura cu vizita sa la Bucuresti. Totusi, Rusia s-a plans ca acesti interceptori din Romania ar putea submina forta sa nucleara disuasiva si a reclamat ca Washingtonul isi incalca promisiunea de a angaja Moscova in luarea deciziilor referitoare la apararea antiracheta in Europa, scrie Adevarul.

Camarila lui Antonescu a acaparat intregul PNL. Dupa ce in ultimii doi ani si-a impus deciziile, motivand ca el a ridicat PNL in sondaje, Crin Antonescu isi fortifica in continuare pozitia de lider, eliminandu-si, pe rand, opozantii de la varful partidului. Presedintele PNL se dovedeste un lider autoritar si lipsit de scrupul. Un nou pas a fost facut marti, cand si-a promovat cel mai apropiat sfatuitor, pe Eduard Hellvig, in functia de secretar general, a doua ca importanta dupa cea de presedinte. Practic, Antonescu a oficializat ceea ce liberalii comentau pe la colturi: Hellvig, propus si ministru al transporturilor in guvernul din umbra al PNL, este strategul fara de care liderul partidului nu ia nicio decizie, scrie EVZ.

Portugalia primeste clementa UE: Austeritate cu fata umana. Conditiile care vin la pachet cu imprumutul de 78 miliarde euro acordat Portugaliei nu presupun reduceri suplimentare de cheltuieli, fiind chiar mai laxe decat propunerile incluse in planul de austeritate al guvernului respins in urma cu o luna de Parlamentul de la Lisabona. Pietele financiare au revenit la sentimente mai bune fata de tarile cu deficite mari din zona euro imediat dupa ce Portugaliei i-a fost aprobat planul de salvare in valoare de 78 de miliarde euro. Dobanzile la obligatiunile pe zece ani, dar mai ales costurile asigurarilor de risc (CDS) ale celor cinci tari membre ale grupului PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania) au scazut cu pana la 2%. „Portugalia si, in general tarile cu probleme din zona euro au castigat mai mult timp decat credeau initial, insa au in continuare o misiune dificila”, comenteaza pentru Bloomberg un important analist financiar. Intre timp moneda euro se apropie de 1,5 dolari, la cursul oficial, scrie Romania Libera.

Sute de mii de euro din fonduri europene s-au pierdut intr-o balta din judetul Buzau. Peste 500.000 de euro din cadrul unui proiect cu finantare Sapard s-au pierdut in urma furturilor de la o ferma piscicola din Sageata. Investitia care consta in depozite pentru peste, debarcadere si o cladire ridicata la standarde europene a ajuns in ruina din cauza unor litigii iscate intre proprietari. Balta Costeiu din localitatea Banita, comuna Sageata, era mandria comunei in urma cu doar un an. Exploatatia piscicola fusese cumparata in urma cu mai bine de sase ani de catre primarul din Ramnicu Sarat, Viorel Holban, care a reusit sa acceseze fonduri europene in valoare de 500.000 de euro. Din acesti bani s-au refacut digurile, s-au montat pompe de aductiune pentru apa iar cladirile ce gazduiau sediul administrativ si pepiniera piscicola au fost modernizate la standarde europene, scrie Adevarul.

Misterioasa moarte a vicelui din Joseni. Reconstituirea. Ancheta deschisa de procurori in cazul asasinarii viceprimarului Csala Zsolt inainteaza greu catre vinovati. EVZ a refacut insa filmul evenimentelor care au dus la crima. Ecourile celei mai controversate crime din Harghita nu s-au stins inca. Ancheta procurorilor inainteaza greu catre vinovati, iar cei care ar putea sa dea informatii despre asasinarea viceprimarului din Joseni par sa se teama de urmarile marturiilor lor. Asa se face ca, in jurul misterioasei crime, localnicii tes intrigi si propun scenarii. Cei mai multi sunt convinsi ca moartea consateanului lor are legatura cu „mafia lemnului” si cu implicarea edilului in afaceri necurate.

Oficial de la Transporturi: In Romania autostrazile se construiesc la fel de repede ca in orice stat UE. Cum sta Romania la acest capitol in comparatie cu Spania sau Franta. Nu avem decalaje semnificative fata de restul Europei in ceea ce priveste timpul de constructie al unei autostrazi, sustin oficialii Ministerului Transporturilor. „In Romania, dureaza 10-15 ani de cand cineva vine cu ideea sa construiasca o autostrada si pana la darea ei in exploatare”, a declarat Catalin Costache, director in cadrul directiei de programe AM POST, cu ocazia unei conferinte de presa. El a precizat ca media europeana este apropiata de acest nivel. Datele biroului european de statistica, Eurostat, contrazic insa aceste afirmatii, scrie Gandul.

Talpes despre scutul antiracheta: Exista riscul unei explozii in Bucuresti. Dintre efectele amplasarii scutului antiracheta american pe teritoriul Romaniei, precum si ale prezentei catorva sute de soldati ai SUA in bazele militare de langa Constanta si Caracal, Romania nu trebuie sa excluda riscul unei explozii de natura terorista pe teritoriul sau, a explicat Ioan Talpes, fost sef al Serviciului de Informatii Externe (SIE), la emisiunea „Dezbaterile Rl” moderata de Sabina Fati. „Riscul este probabil o explozie in Bucuresti, asa cum a fost la Londra sau la Madrid. Exista acest risc, pentru ca daca te-ai angajat intr-un joc, trebuie sa-l duci pana la capat”, a spus Ioan Talpes pe romanialibera.ro. Pe de alta parte, fostul sef al SIE a explicat ca Romania nu poate fi considerata un obiectiv important pentru teroristi: „Terorismul organizat a avut pana la ora aceasta niste obiective geostrategice serioase – lovituri date in SUA, Madrid, Londra, acolo unde au existat optiuni directe in raport cu razboiul purtat in Irak, Afganistan sau alte zone. Optiunea romaneasca are un bagaj redus de participare si nu vad de ce scutul antiracheta ar genera o retorsiune de acest gen. Romania nu este un obiectiv major”, scrie Romania Libera.

Romania are de cheltuit 15 milioane de euro pe zi, bani europeni, pana in 2013. Romania ar trebui sa cheltuiasca 15 milioane de euro pe zi pana in 2013, iar expertii de la Bruxelles le dau cateva sfaturi autoritatilor de la Bucuresti. Comisarul pentru politici regionale, Johannes Hahn, asteapta ca imbunatatirea capacitatii de absorbtie sa se vada „pana in vara”. „Romania are toate cartile pe masa, are mai multe posibilitati. Acum trebuie doar sa decida ce mutare va face. Si trebuie sa decida repede”, a declarat, pentru „Adevarul Europa”, Philippe Hatt, sef de unitate al Fondului Social European in cadrul Comisiei Europene. Cat de repede? A raspuns insusi comisarul pentru dezvoltare regionala, scrie Adevarul.

„Nu-i nici o diferenta ca predai la Los Angeles sau la Cluj”. De ce ar alege un tanar profesionist apreciat in Statele Unite sa se intoarca in tara pentru a preda studentior romani, in loc sa-si continue cariera inceputa la Universitatea din California? Chiar daca multi dintre noi ar spune ca astfel a dat cu piciorul visului american, Calin Goina are argumente pentru a-si motiva gestul. Doctorand in sociologie la UCLA, Calin a colaborat pentru realizarea unor studii de cercetare, publicate la edituri si reviste de prestigiu, printre care Cambridge University Press, Princeton University Press, CEU Press. La inceputul anilor 2000 a predat la UCLA. In 2007, pe cand avea 37 de ani, a ales sa ramana in tara – preda in cadrul departamentului de sociologie din Universitatea Babes-Boylai, Cluj-Napoca. Interviu integral in Romania Libera.

Citeste si:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro