Subiectele Zilei: Valentin Jucan, membru in Consiliul National al Audiovizualului: "Puterea vrea monopol pe mass media"; Cine controleaza bancile din Republica Moldova; De ce se tem nationalistii de proiectul "deshumarea"; Doru Giugula, consilierul-avocat care face bani folosind informatii din Primarie

Valentin Jucan, membru in Consiliul National al Audiovizualului: „Puterea vrea monopol pe mass media”. Acuzatii dure la adresa practicilor derulate de USL pentru a controla presa din Romania. USL aplica scenariul ICR si in cazul Consiliului National al Audiovizualului (CNA). Valentin Jucan, membru CNA, denunta planul pus la cale de lideri ai PSD. In frunte cu Valeriu Zgonea, prin care se doreste schimbarea componentei Consiliului pe criterii politice pe perioada verii pana la alegerile din toamna. Romania ar risca, astfel, o procedura de infringement. Jucan il acuza pe presedintele CNA, Rasvan Popescu, ca negociaza amenzile date televiziunilor si ca actioneaza la stimuli politici. Evenimentul zilei: Ce fel de restructurare doreste USL sa faca la CNA? Valentin Jucan: Raspunsul e ca, deocamdata, nu s-au hotarat. Este clar insa ca doresc sa instituie controlul pe deciziile forului. Prestatia CNA din ultimele luni i-a enervat la culme. Am aplicat exact legea adoptata de PSD in 2002. Am dat amenzi pe masura derapajelor, ne-am luat treaba in serios. Semnale ca se pregateste ceva am avut din timpul campaniei electorale: au fost facute presiuni politice asupra noastra, am avut parte de emisiuni „dedicate” la Antena 3 pentru a fi intimidati. La mijlocul campaniei am fost chemati la Comisia de Cultura a Senatului unde am fost somati sa acceptam ca sambata si duminica sa poata avea loc emisiuni electorale. Luasem o decizie in baza legii, in sensul interzicerii acestora. Acolo am asistat la un spectacol jalnic. Presedintele Rasvan Popescu s-a dezis de decizie spunand ca nu a semnat-o, desi a votat pentru ea. Presiunea a fost mare, dar nu am cedat. Integral in EVZ.

Cine controleaza bancile din Republica Moldova. Familiile Plahotniuc, Topa, Turcanu, Vrabie, Platon si Voronin trag sforile in sistemul bancar. In momentul cand iau un credit sau depun pe cont o suma de bani la o banca, putini isi dau seama ca intr-un fel sau altul contribuie la prosperitatea unui grup restrans de persoane. Mai precis a unor familii, care au ajuns sa controleze direct sau din spate cele mai importante institutii financiare ale tarii. Cel mai des, acestea nu o fac deschis si se ascund frecvent dupa paravanul unor firme inregistrate pe insule exotice, paradisuri fiscale sau a unor actionari nominali. Lipsa de transparenta a facut posibila realizarea unor atacuri de tip raider asupra proprietarilor de actiuni la banci, anunt Adevarul.

De ce se tem nationalistii de proiectul „deshumarea”. Scandalul iscat dupa deshumarea domnitorului Vlaicu Voda a avut si un efect pozitiv. A adus in atentie un proiect istoric extrem de important: stabilirea originii etnice a primilor voievozi ai Valahiei. Una dintre cele mai mari controverse din lumea culturala are la origine un proiect extrem de serios. Este vorba de proiectul prin intermediul caruia cercetatorii Academiei Romane, ai Universitatii Babes-Bolyai si ai Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” incearca sa stabileasca originea etnica a primilor voievozi ai Valahiei, cu ajutorul unor analizelor ADN-ului prelevat din necropolele domnesti. Tabara „nationalista” a incercat sa impiedice concretizarea proiectului, de teama ca analizele vor arata o origine cumana ori pecenega a dinastiei Basarabilor. O alta problema este data de faptul ca cercetarile ar putea arata ca primii voievozi valahi ar fi de origine maghiara. Cronicile arata clar faptul ca, in special pe linie materna, Basarabii se inrudeau cu marea aristocratie din regatul medieval al Ungariei. Pe de alta parte, tinerii cercetatori implicati in proiect spun ca istoriografia romaneasca poate sa isi recastige credibilitatea pierduta in deceniile de ceausism doar prin aratarea adevarului istoric, informeaza Romania Libera.

Cand intelectualul devine condotier politic. Rivalitatea dintre presedinte si guvern a provocat o controversa irezolvabila, deoarece lipseste in Romania un spatiu de gandire critica autonoma, unul independent de interese politice de moment. O problema vadita si dureroasa a societatii romanesti este subiectivismul exacerbat. Nu gasesti aproape nicaieri in dezbaterea publica romaneasca o tentativa de a depasi anecdota otravita a zilei pentru a initia o conversatie despre marile randuieli constitutionale, despre sistemul alegerii puterii legislative si, nu in cele din urma, despre viitoarea organizare politica europeana. Partidele sunt captive unui discurs ingust, belicos, presa este si ea surescitata excesiv de intamplarile zilei, iar intelectualii care au asumat cand si cand rolul de raisoneuri ai istoriei in curs, par mai curand sa actioneze ca simple grupuri de interese, scrie Deutsche Welle.

Doru Giugula, consilierul-avocat care face bani folosind informatii din Primarie. PSD-istul Doru Giugula voteaza hotarari de Consiliu, apoi ii apara pe cei care dau Municipalitatea in judecata. ANI este pe urmele lui. Unul dintre cei mai vechi consilieri generali PSD, Doru Giugula, castiga bani frumosi de pe urma informatiilor din Primaria Capitalei in postura de avocat. Astfel, acesta este membru al Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB), dar si avocatul mai multor persoane care au dat in judecata Municipalitatea sau CGMB. Cu alte cuvinte, Giugula merge in Primarie, in calitate de ales general, are acces la informatiile din institutie si apoi reprezinta, in calitate de avocat, persoanele care dau in judecata Municipalitatea. De exemplu, acesta il apara pe Octavian Carstea, in calitate de reclamant, in procesul cu Directia de Transporturi, Drumuri si Sistematizarea Circulatiei din cadrul Primariei Capitalei, de la care Carstea cere nu mai putin de doua milioane de euro. Motivul: nu este de acord cu hotararea alesilor generali privind exproprierile de pe bulevardul bucurestean Tudor Vladimirescu, adica exact cu decizia luata de forul din care Doru Giugula face parte, anunta EVZ.

De ce suntem crestini? Serialul „Istoria crestinismului romanesc” dezvaluie originile si evolutia credintei in Dumnezeu pe teritoriul romanesc, cu armonia si conflictele dintre institutiile bisericesti reprezentative. Publicam acest nou serial datorita interesului manifestat de cititorii nostri. Un interes firesc, daca tinem seama ca-n anii regimului comunist, trecutul si rolul bisericii au fost ocultate din manualele de istorie. Motivat, in plus, si de increderea acordata bisericii de catre romani care, conform sondajelor de opinie, confera, constant, maxima credibilitate acestei institutii si armatei. Si nu in ultimul rand de identificarea unei majoritati covarsitoare a populatiei Romaniei cu statutul de crestin. Caci dupa datele recensamantului din 2002 (cele din 2011 nefiind inca definitivate), 86,8% din romani s-au declarat ortodocsi, 4,5% apartin Bisericii romano-catolice, 3,7% sunt reformati, 1,5% – penticostali, 0, 9% – greco-catolici si 0,6% – baptisti, informeaza Adevarul.

Strategia pro-coruptie a Parlamentului Romaniei. In Parlamentul Romaniei isi exercita de cateva luni mandatele doi deputati (Sergiu Andon si Florin Paslaru, de la PSD) pe care justitia si ANI i-au declarat definitiv incompatibili, deci ar fi trebuit exclusi. Refuzul Parlamentului de a-i demite intra in contradictie flagranta cu declaratia Camerei Deputatilor si a Senatului privind sprijinirea implementarii Strategiei Nationale Anticoruptie. Atitudinea de neinteles a Legislativului, care una declara si alta face, va cantari greu in concluziile raportului Comisiei Europene de evaluare a progreselor realizate in justitie. Documentul va avea o pondere majora in luarea unei decizii privind aderarea Romaniei la Spatiul Schengen. Agentia Nationala de Integritate a anuntat ieri ca a solicitat Camerei Deputatilor aplicarea cu celeritate a sanctiunilor disciplinare, respectiv revocarea din functie a lui Sergiu Andon si a lui Florin Paslaru, ambii deputati in Parlamentul Romaniei. In cazul lui Andon, ANI invoca drept temei o sentinta a Curtii de Apel Bucuresti, confirmata in aprilie de Curtea Suprema si ramasa definitiva, prin care s-a constatat incompatibilitatea deputatului de la Partidul Conservator, iar pentru Paslaru ramanerea definitiva a raportului de constatare a incompatibilitatii, scrie Romania Libera.