Subiectele Zilei: Victima procurorului care l-a interceptat pe presedintele Traian Basescu: "Documentul a fost masluit de Diaconu si de Drilea"; Mona Pivniceru vrea sa controleze activitatea ANI; Romania, data in judecata pentru 6 miliarde euro. Cum s-a ajuns aici

Victima procurorului care l-a interceptat pe presedintele Traian Basescu: „Documentul a fost masluit de Diaconu si de Drilea”. In prezent avocat, Ioan Gliga spune ca nu mai vorbeste cu Marian Drilea- procurorul care a interceptat convorbirile dintre presedintele Traian Basescu si fostul sef al ANAF, Sorin Blejnar. El a povestit cum, din cauza lui, a fost fortat sa-si dea demisia din magistratura. „Evenimentul Zilei” a publicat ieri un interviu cu Marian Drilea, iar astazi cititi un interviu cu „partea vatamata”. Evenimentul Zilei: Ati fost parte vatamata in dosarul fostului coleg Marian Drilea si al fostului ofiter SRI Daniel Diaconu, care a scapat de pedeapsa… Ioan Gliga: Diaconu a fost condamnat de instanta de fond la trei ani cu suspendare, iar in recursul promovat s-a constatat ca s-a prescris. El nu mai poate raspunde penal, dar asta nu inseamna ca NU a savarsit fapta. Povestiti-ne felul in care ati fost santajat! A fost un gest pe care la momentul respectiv – si nici macar in momentul de fata – nu l-am inteles si mi s-a parut total ilogic. Ma rog, probabil exista tot felul de persoane, cu tot felul de atributii, cu tot felul de resorturi intime si asa mai departe. Cert este ca mi-a devenit foarte clara imaginea integrala a evenimentelor petrecute in 2004, abia la momentul in care un procuror a declansat cercetarile in cauza. Integral in EVZ.

Decani la facultate cu statuie pentru posteritate. Decanul Facultatii de Management Agroturistic „Bioterra” din Focsani si sefa lui „dau vina” pe studenti pentru busturile sculptate Doua busturi de bronz, asezate pe cate un soclu, intampina studentii din Focsani la intrarea in sediul Facultatii de Management Agroturistic din cadrul Universitatii „Bioterra”. Privite de la departare de cineva care nu este de-al casei, s-ar putea crede ca statuile apartin unor personalitati din trecut care i-au inspirat pe mai marii de la Bioterra in procesul educational. Citind insa placutele aflate sub bust, aflam ca avem de-a face cu doua personaje extrem de actuale: seful filialei „Bioterra” de la Focsani, decanul Culai Dascalu, care este totodata si presedinte al Asociatiei Crescatorilor de Taurine din Vrancea, si prof. univ. Floarea Nicolae, fost rector al „Bioterra”, astazi vicepresedinte al Universitatii. Cei doi se mandresc cu operele de arta etalate pe holul universitatii si spun ca sunt rodul contributiei studentilor, ca semn de apreciere pentru activitatea de la catedra, anunta Adevarul.

Mona Pivniceru vrea sa controleze activitatea ANI. Scopul: dezincriminarea confllictului de interese si impingerea politicenilor „patati” pe listele de candidati. Ministerul Justitiei vrea sa intervina in legislatia privind regimul incompatibilitatilor si al conflictelor de interese in cazul demnitarilor si functionarilor, domeniu in care competenta apartine Agentiei Nationale de Integritate. Modificarile ar urmari mai degraba relaxarea interdictiilor care exista in prezent decat inasprirea acestora. Ministerul Justitiei vrea sa publice un „codex” cu texte legislative referitoare la regimul juridic al incompatibilitatii si conflictului de interese. In acest sens, ar fi fost identificate 305 acte normative referitoare la acest domeniu. Initiativa a fost luata fara insa a fi consultata si Agentia Nationala de Integritate, care se ocupa de investigarea averii politicienilor si descoperirea acestor delicte. ANI are deja un Ghid privind incompatibilitatile si conflictele de interese, redactat impreuna cu societatea civila, finantat de Ambasada Olandei si apreciat in rapoartele pe justitie ale Comisiei Europene. In plus, documentul a fost transmis tuturor institutiilor si autoritatilor publice de la nivel central si local, astfel incat functionarii si demnitarii sa cunoasca legislatia in materie de conflict de interese si incompatibilitati, informeaza Romania Libera.

Politici de crestere demografica: Cum a balansat natalitatea catre femeile salariate si instruite. Romania si politicile familiale europene. Nu doar Romania, ci intreaga Europa se confrunta cu probleme demografice grave si perspective sumbre. O problema care in 15-20 de ani va pune in dificultate atat piata muncii – ca mana de lucru, cat si bugetele de sanatate si de pensii – sprijinite tot mai costisitor de la bugetul de stat. Cu toate acestea, perspectivele – care ar trebui sa preocupe pe guvernantii care vad pe termen mediu si lung – lipsesc din politicile publice. Putinele masuri care se iau au conotatii mai degraba de sprijin social decat de politica strategica, atunci cand nu sunt pur si simplu electorale. Si rareori sunt insotite de studii de impact si de o analiza stiintifica. Indemnizatia de crestere a copilului a revenit de la 1 octombrie 2012 la nivelul de 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni. Este un bun prilej de a examina ce efecte a avut pana acum aceasta masura de stimulare a natalitatii la femeile care au venituri supuse impozitului (femeile salariate, in cea mai mare parte), scrie Cursdeguvernare.ro.

Buget si promisiuni neonorate. Ar trebui sa existe intre partidele politice un pact nescris, pentru ca ce s-a intimplat in campania electorala din 2008 sa nu se mai intample niciodata. PDL a inaintat o motiune simpla pe tema bugetului de stat, prin care a cerut guvernului sa prezinte cat mai repede cu putinta un proiect pentru bugetul anului 2013. In replica, ministrul de Finante, Florin Georgescu, a cerut deputatilor sa admita ca e greu sa alcatuiesti un buget rational in plina campanie electorala. Toti stiu acest lucru, dar PDL se pregatise la un moment dat sa exploateze tocmai aceasta dificultate. Prima varianta a motiunii a cuprins si solicitarea demisiei ministrului de finante. Se pare insa ca, in ultima clipa, democrat liberalii au descoperit calea intelepciunii, renuntand la solicitarea maximala. Implicit, ei au admis si faptul ca ministrul de finante a reusit, in lunile de cand a preluat protofoliul, o administrare prudenta, validata si de calificativele bune ale creditorilor externi. De fapt, renuntand sa mai ceara demisia ministrului de finante, PDL a admis ca motiunea insasi isi pierde ratiunea de a fi, dar exista o inertie a vietii politice care nu poate fi infranta usor, anunta Deutsche Welle.

„Pensii nesimtite” pentru ilegalistii PCR. Nicolae Ceausescu luase masuri sa schimbe istoria Partidului Comunist Roman si sa-si falsifice biografia inca din primavara lui 1965. A dat vechime de ilegalisti, pensii si drepturi de revolutionari tuturor celor care avusesera legaturi cu stanga politica. In vara lui 1965, in schimbarea carnetelor de partid cu altele noi, avand antetul Partidului Comunist Roman, Nicolae Ceausescu le-a facut o placuta surpriza veteranilor: carnetul numarul unu si l-a oferit siesi, cel cu numarul doi, lui Ion Gheorghe Maurer, numerele urmatoare fiind atribuite, in ordinea functiilor, lui Gheorghe Apostol, Emil Bodnaras, Alexandru Barladeanu si asa mai departe. Batranii n-aveau, inca, motive de suparare pentru „cooptarea” generatiei noi la putere: pe umeri mai tineri va trece greul muncilor si al rutinei. Nu s-au temut veteranii partidului nici macar de pensionare. In numele cauzei, ei, fostii ilegalisti, se stiau etern revolutionari. „Largirea organelor” de conducere putea avea si semnificatia unei bune convietuiri cu demnitarii mai tineri, nicidecum o schimbare de generatii. Ceausescu a avut grija sa-i amageasca frumos. Relevant in acest sens este episodul relatat de Corneliu Manescu, ministru de Externe in 1961. Ceausescu l-a chemat la Snagov, dar Manescu a intrat primul in „chestiune”, oferindu-si demisia, informeaza Adevarul.

Romania, data in judecata pentru 6 miliarde euro. Cum s-a ajuns aici. Mostenitorii francezi ai brevetului care a revolutionat industria petrolului – forajul rotativ prin rotatie percutanta – cer statului roman despagubiri de 6 miliarde euro, considerandu-se „jefuiti” de fostul regim comunist. In octombrie 2011, statul roman, prin Ministerul Economiei, a fost dat in judecata de Brigitte Magdalene Liselotte Stentzel, Marie Jeanne Violette Thibaudet, Jean Marie Thibaudet, Madeleine Marie Thibaudet si Jean Yves Marie Tribaudet, miza constituind-o recuperarea unei sume uriase de bani. Potrivit site-ului www.franceinfo.fr, cei cinci sunt copiii lui Jean-Philibert Thibaudet, fostul atasat militar al Frantei la Bucuresti inainte de cel de-al doilea razboi mondial. Povestea incepe in 1934. Atunci, inginerul roman Ion Basgan a inregistrat un brevet petrolier revolutionar – „forajul rotativ prin rotatie percutanta”, sistem care a imbunatatit exploatarea de petrol si a fost folosit in intreaga lume, scrie Mediafax, citand media din Hexagon, scrie Romania Libera.