Supralegalizarea actelor oficiale romanesti va fi facuta si de Prefecturi sau Curtile de Apel

Simplificarea este valabila numai pentru actele care urmeaza a fi folosite in statele membre ale Conventiei de la Haga.

Incepand de astazi, 1 noiembrie 2004, procedurile de supralegalizare a actelor oficiale romanesti vor fi simplificate. Cetatenii care au nevoie de supralegalizarea unor acte pentru a le folosi in strainatate nu mai sunt nevoiti sa vina din toate colturile tarii tocmai la Bucuresti pentru a obtine o apostila, ne-a informat, ieri, Ministerul Justitiei.

Aceasta simplificare este insa valabila numai pentru actele ce urmeaza a fi folosite in statele membre ale Conventiei de la Haga. Pentru aceste cazuri, aplicarea apostilei pe actele judiciare si extrajudiciare romanesti va intra in competenta Curtilor de Apel si a Prefecturilor. Astfel, Curtile de Apel sunt, de astazi, competente sa aplice apostila pe actele oficiale romanesti prevazute la art.

1 literele a, c si d din Conventia de la Haga. Este vorba despre documente care emana de la o autoritate sau de la un functionar al unei jurisdictii a statului, inclusiv cele emise de Ministerul Public, de la un grefier sau executor judecatoresc, actele notariale, declaratiile oficiale – cum ar fi cele privind mentiunea de inregistrare, viza de investire cu data certa si legalizari de semnaturi.

Tot de astazi, competenta pentru actele prevazute la art. 1 litera b din Conventie – adica pentru actele administrative – competenta de supralegalizare revine Prefecturilor.

Aceasta masura a fost initiata de Ministerul de Justitie si Ministerul Afacerilor Externe pentru a veni in sprijinul cetatenilor, descentralizand aceasta activitate la nivelul Curtilor de Apel si al Prefecturilor in conditiile liberei circulatii a persoanelor, care a determinat o crestere fara precedent a volumului de acte oficiale trimise de autoritatile romane pentru a fi folosite in

strainatate, pentru recunoasterea carora este necesara aplicarea apostilei in baza Conventiei cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga in octombrie 1961.

Pentru supralegalizarea actelor oficiale romanesti care urmeaza a fi folosite in statele nemembre ale Conventiei de la Haga (de exemplu: Algeria, Brazilia, Canada, Egipt, Irak, Iran, Oman, Pakistan, Siria etc.), se va mentine competenta Ministerului Justitiei si a MAE.

Lista statelor-parti la Conventia de la Haga

Albania, Africa de Sud, Argentina, Australia, Austria, Andora, Antigua-Barbuda, Armenia, Azerbaidjan, Bielorusia, Belgia, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Bahamas, Barbados, Belize, Botswana, Brunei Darussalam, China-Macao, China-Hong Kong, Cipru, Croatia, Cehia, Columbia, Republica Dominicana, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Fiji, Germania, Grecia, Grenada, Honduras, Irlanda, Israel, Italia,

Insulele Marshall, Japonia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Lesotho, Liberia, Liechtenstein, Macedonia, Malta, Mexic, Monaco, Malawi, Mauritius, Noua Zeelanda, Norvegia, Namibia, Niue, Olanda, Panama, Portugalia, Romania, Rusia, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, Serbia si Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Spania, Suriname, Suedia, SUA, Salvador, Saint Kitts and Nevis,

Sf. Lucia, Sf. Incent si Grenadine, Samoa, San Marino, Seychelles, Turcia, Tonga, Trinidad Tobago, Ungaria, Ucraina, Venezuela. Pentru aceste state, cetatenii vor merge sa-si supralegalizeze actele la Curtile de Apel ori la Prefecturile in raza carora se afla domiciliul lor.