Tauri indopati cu bani elvetieni

Proiectul Rebiat, initiat in anul 1992, are drept obiectiv dezvoltarea programului de inseminare artificiala a taurinelor din Transilvania si face parte din ciclul programelor de asistenta economica acordata Romaniei de catre Elvetia. Peste patru milioane de franci elvetieni au intrat in tara cu ajutorul guvernului elvetian prin acest proiect.

Anul trecut autoritatile financiare elvetiene au monitorizat proiectul si au ridicat cateva semne de intrebare. Despre modul in care sunt folositi acesti bani, ca si despre ceea ce se ascunde in spatele multumirii crescatorilor de taurine din judet vom avea ocazia sa discutam multa vreme de acum inainte, dar pentru inceput am hotarat sa realizam doar o introducere in subiect.

Cresterea animalelor si agricultura constituie unul dintre cele mai importante domenii de colaborare romano-elvetiana. Recunoscuti in plan international pentru cresterea bovinelor, oamenii din nordul si centrul Transilvaniei au putut dezvolta aceasta activitate si cu sprijinul unor proiecte finantate de Guvernul elvetian.

Cresterea numarului de insamantari artificiale constituie o preocupare pentru crescatorii de taurine dornici sa isi imbunatateasca septelul.

Proiectul Rebiat (Réorganisation de l’élevage bolerin et d’insemination artificielle en Transylvanie) a fost initiat in 1992 si a avut drept obiectiv principal cresterea numarului de inseminari artificiale ale septelului din Transilvania.

Principalele activitati incluse in program au fost crearea si mentinerea structurilor locale private ale crescatorilor de taurine, precum si ameliorarea genetica a efectivelor de taurine prin utilizarea de material seminal din Elvetia.

Programul este sustinut de cantonul Neuchatel, de catre Federatia Elvetiana de Inseminari Artificiale si de Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si Cooperare, pana in prezent fiind alocati 4,2 milioane de franci elvetieni (aproape trei milioane de euro).

Partenerul din Romania al proiectului Rebiat este Asociatia Crescatorilor de Taurine din judetul Bistrita-Nasaud, inregistrata la Ministerul Finantelor in 1998 ca asociatie fara scop lucrativ. Trebuie mentionat faptul ca in Romania mai exista si o Asociatie Generala a Crescatorilor de Taurine, iar intre cele doua sunt suficiente dispute.

Pe langa asociatia judeteana mai exista la ora actuala inca 168 de asociatii locale ale crescatorilor de taurine. Banii pentru organizarea acestora au venit din Elvetia pe calea Rebiat, la fel ca si cei pentru masinile si aparatele electrotehnice din dotare.

In Asociatia Judeteana a Crescatorilor de Taurine se spune ca nimic nu misca fara voia lui Emilut Gaina, seful Unitatii pentru Ameliorare si Reproducere in Zootehnie, asadar un functionar public.

Unitatea condusa de Gaina apartine de Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproducere in Zootehnie, care este un serviciu public descentralizat din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, serviciu condus pentru o buna bucata de vreme de catre Domocos Gheorghe Reman.

Potrivit paginii de web a ANARZ, Domocos Reman inca mai este director general al institutiei, desi acesta a fost trimis in judecata cu mai mult de doua saptamani in urma.

Reman a fost arestat in aprilie si apoi eliberat in iunie, gurile rele sustinand existenta unei legaturi intre acest eveniment si votul oferit lui Gheorghe Marinescu de catre Arpad Szanto (cumnatul lui Reman – n. red.). Domocos Reman este cercetat pentru primirea a 180.000 de dolari, mita pentru a aviza favorabil cererea unei societati comerciale de import a 11.

500 de tone de porumb furajer, desi societatea nu avea ca obiect de activitate cresterea animalelor, nu era producator de furaje si nici nu realiza servicii de intermediere de acest gen.

ANARZ a avut alocat pentru anul 2003 un buget de 17 miliarde de lei, dintre care 8 miliarde erau destinate numai pentru salariile celor 70 de angajati. Cireasa de pe tortul Rebiat o constituie un raport din 2003 al Biroului Federal de Control Financiar din Elvetia, raport in care sunt evaluate programele de cooperare cu Romania.

Scopul acestuia a fost de a verifica daca programele finantate de Agentia Elvetiana de Dezvoltare si Cooperare au fost implementate efectiv si eficient, suma totala alocata programelor din Romania ajungand la 25 de milioane de euro. Ingrijorarea autoritatilor elvetiene in legatura cu modul in care sunt folositi acesti bani este usor de sesizat in cuprinsul raportului.

Referitor la capitolul Rebiat se mentioneaza ca, potrivit rezultatelor analizate, eficienta acestui proiect poate fi pusa la indoiala din cel putin doua motive. Primul este legat de faptul ca grupul tinta al programului nu pare a fi adecvat, acesta fiind compus doar din mici producatori, care practica cresterea animalelor doar pentru consumul propriu.

Al doilea motiv de indoiala se datoreaza puterii mici de cumparare a producatorilor inclusi in asociatiile crescatorilor de taurine. Durabilitatea acestor asociatii este nesigura din momentul in care va inceta finantarea programului de catre Agentia de Dezvoltare si Cooperare.

Controlorii financiari elvetieni isi mai pun intrebari legate si de felul in care a fost mandatata pentru acest program o firma care dispune de competente tehnice in domeniul cresterii animalelor, dar care nu este specializata in crearea unor structuri organizatorice viabile, ceea ce reprezenta totusi dimensiunea centrala a proiectului.

Firma elvetiana care a fost aleasa de catre Agentia de Dezvoltare si Cooperare sa se ocupe cu aducerea banilor in Romania dar si cu extragerea comisioanelor aferente se numeste Tulum Ltd., reprezentantii pentru proiectul Rebiat fiind Dominique Kohli si Alex Meizer.

Surpriza cea mai mare oferita de raportul biroului de audit elvetian o constituie faptul ca programul, la fel ca si banii aferenti au fost oferite pe tava acestei societati.

Din respectivul raport am aflat ca proiectul Rebiat a fost atribuit fara organizarea unei licitatii deschise, astfel incat nu s-a efectuat nici macar examinarea competentelor specifice pe care le-ar putea oferi alte societati din acest domeniu.

Avem toate motivele sa revenim cu o ancheta detaliata in care sa urmarim cum au fost cheltuiti banii elvetienilor dar si legaturile dintre Arpad Szanto, Domocos Reman, Emilut Gaina si Miron Moldovan (director general in Directia de buget-finante a Ministerului Agriculturii).