Tehnicile de modificare genetica a speciilor se multiplica, la fel ca si controversele

Tehnicile stiintifice capabile sa eradicheze o intreaga specie sau sa impiedice tintarii sa transmita o boala se multiplica, starnind ingrijorari si intrebari etice legate de riscul de a schimba natura de o maniera ireversibila, scrie AFP.

Acest sector in dezvoltare ultra-rapida, care consta in bulversarea biologiei fiintelor vii prin modificarea ADN-ului, starneste tot mai multe dezbateri, de la promisiunile de vindecare a unor boli pana la consecintele asupra faunei si florei.

Elementul cel mai controversat este fara indoiala „fortarea genetica”, respectiv o modificare a ADN-lui transmisibila intre generatii. Ceea ce are ca efect, in timp, alterarea identitatii genetice a unei intregi specii.

Printre proiectele vizate: introducerea pe insule a unor soareci modificati genetic care nu produc decat masculi, asigurand astfel extinctia acestor rozatoare, au afirmat cercetatori la Uniunea internationala pentru conservarea naturii (UICN), cea mai mare reuniune a aparatorilor mediului, care se deruleaza in perioada 1 – 10 septembrie la Honolulu, la Hawaii.

O alta idee, pentru salvarea pasarilor din arhipelagul hawaian amenintate de paludismul aviar: elibrarea de tantari care nu pot transmite aceasta boala.

Tintarul Oxitec, dezvoltat de Intrexon, nu reprezinta o fortare genetica, dar are ca efect reducerea populatiilor acestor insecte. Masculii au fost modificati astfel incat urmasii lor sa nu atinga varsta adulta.

Mai putine genocide, conservarea speciilor

Partizanii modificarii genetice transmisibile sustin ca aceasta tehnica ar permite renuntarea la pesticide poluante si reprezinta cea mai buna metoda de lupta impotriva speciilor invazive.

Dar altii se tem de consecintele si impactul probabil ireversibil asupra naturii si a ecosistemului.

Kevin Esvelt, profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT), face parte dintre primii oameni de stiinta care au propus folosirea editarii genetice, sau CRISPR, pentru modificarea speciilor. Dar este si unul dintre cei mai prodenti in ceea ce priveste utilizarea sa.

„In calitate de om de stiinta care am lucrat in domeniu, sunt deosebit de ingrijorat deoarece noi, oamenii de stiinta, suntem responsabili moral de toate consecintele muncii noastre”, a spus acesta, la UICN.

„Ar trebui interzis oricui sa produca in laborator o gena transmisibila sau o tehnologie care vizeaza alterarea medului inconjurator fara sa fi anuntat in prealabil si public acest proiect”, a spus el. „Daca ceva merge gresit in laborator, acest lucru poate afecta genele din exteriorul laboratorului”.

Altii cer insa o actiune rapida pentru a salva speciile in pericol.

„Unul dintre lucrurile cele mai terifiante in conservarea Hawaiiului este ca nu exista nicio solutie pentru salvarea pasarilor de malarie”, spune Chris Farmer, director al programului American Bird Conservancy.

38 de specii de pasari din arhipelagul american au disparut, in principal din cauza malariei aviare, iar 21 dintre cele 32 de specii care mai exista sunt amenintate.

Fara a folosi aceste noi tehnologii, „alegem sa lasam aceste specii sa dispara”, avertizeaza Farmer.

„Genocid genetic”

Pentru Floyd Reed, cercetator la universitatea din Hawaii care lucreaza la un proiect pentru modificarea tintarului Culex care transmite malaria aviara, aceasta tehnica de transmitere generica poate avea mai multe chipuri.

Cele care pot modifica teoretic ADN-ul unei intregi specii plecand de la cativa indivizi trebuie „privite cu o prudenta extrema”.

„Dar exista si alte feluri de modificare genetica a populatiilor care sunt mai sigure, limitate geografic si reversibile”, spune el.

Membrii UICN au adoptat o dispozitie care vizeaza „sa nu se sustina sau promoveze un studiu stiintific, inclusiv teste pe teren, privind fortarea genetica cu scopuri de conservare sau alte obiective” pana la finalizarea, pana in 2020, a unei evaluari rapide.

Dar aceasta dispozitie nu este constrangatoare.

Mai multi participanti au semnat de asemenea o scrisoare deschisa in care isi exprima ingrijorarea legata de folosirea modificarii genetice transmisibile in domenii precum armata, agricultura sau conservarea mediului.

Aceasta scrisoare cere stoparea tuturor proiectelor din domeniu, „avand in vedere pericolele evidente de a elibera gene cu potential iremediabil de genocid in natura”.