Testosteronul bărbaților a scăzut la jumătate în ultimii 50 de ani. Tinerii de astăzi au valori mai mici decât tații și bunicii lor la aceeași vârstă
Nivelul de testosteron al bărbaților a scăzut constant în ultimii 50 de ani, iar declinul s-a accentuat după anul 2000. O analiză prezentată în iulie 2026 la congresul anual al Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE), desfășurat la Londra, arată o reducere medie de peste 1% pe an între 1972 și 2019. Per total, nivelul hormonului masculin s-a diminuat cu 54% în acest interval, o evoluție despre care autorii avertizează că ar putea indica o criză a sănătății reproductive masculine.
Cercetarea, coordonată de profesorul Hagai Levine de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a reunit date din șase studii de lungă durată, cu un total de 118.593 de bărbați incluși în studii desfășurate în Israel, SUA, Brazilia, Finlanda și Danemarca. În toate cele șase cercetări, valorile testosteronului au fost mai mici spre finalul perioadelor analizate decât la începutul acestora.
„Am observat o scădere de peste 50% a testosteronului total în acest interval de timp. Reprezintă o scădere de peste 1% în fiecare an, deci nu este o întâmplare, nu este o eroare statistică. Este o tendință foarte puternică”, a subliniat Hagai Levine.
Tinerii de azi au mai puțin testosteron decât generațiile anterioare
Scăderea nu poate fi pusă doar pe seama îmbătrânirii. Deși testosteronul se reduce în mod natural odată cu înaintarea în vârstă, valorile sunt mai mici și la bărbații tineri de astăzi decât la cei de aceeași vârstă din generațiile anterioare.
Un studiu publicat în 2021 în European Urology Focus a analizat date de la peste 4.000 de adolescenți și tineri americani cu vârste între 15 și 39 de ani și a scos la iveală o scădere constantă a testosteronului total între 1999 și 2016. Chiar și la bărbații cu greutate normală, media a coborât de la aproximativ 665 la 529 de nanograme pe decilitru (ng/dl), unitatea folosită la analizele de sânge pentru acest hormon.
Întrucât intervalele de referință sunt stabilite pe baza populațiilor actuale și pot varia în funcție de laborator și de metoda de analiză, o valoare considerată normală astăzi poate fi mai mică decât media raportată la bărbați de aceeași vârstă în urmă cu câteva decenii. Acest lucru nu înseamnă însă automat că persoana respectivă are un deficit de testosteron.
Tendința a fost confirmată și de o sinteză mai amplă. O analiză sistematică publicată în 2025 în Journal of Endocrinological Investigation, care a inclus date de la peste un milion de bărbați din studii derulate între 1971 și 2024, a descoperit că nivelurile de testosteron erau tot mai mici pe măsură ce anul măsurării era mai recent.
Ce se întâmplă în organism când testosteronul scade
Testosteronul reglează producția de spermatozoizi și dorința sexuală, susține dezvoltarea masei musculare și a densității osoase și influențează dispoziția, nivelul de energie și metabolismul. Nivelul testosteronului și starea generală de sănătate se influențează reciproc. Valorile scăzute pot afecta organismul, iar obezitatea, diabetul și alte afecțiuni metabolice pot reduce la rândul lor producția hormonului.
„Sănătatea reproductivă este un semnal foarte important al stării generale de sănătate. Trăim într-un mediu care nu este ideal pentru sănătatea noastră din punctul de vedere al expunerii la substanțe chimice, al climei și al comportamentelor legate de sănătate”, a adăugat Levine.
Simptomele deficitului de testosteron pot fi ușor confundate cu efectele îmbătrânirii, ale stresului sau oboselii. Printre ele se numără scăderea dorinței sexuale, disfuncțiile erectile, pierderea masei musculare, acumularea grăsimii corporale, lipsa de energie, somnul agitat și tulburările de dispoziție. Pentru că aceste manifestări nu sunt specifice, mulți bărbați nu își dau seama că au un nivel redus al hormonului.
Obezitatea și diabetul, printre cauze
Explicația cel mai des invocată pentru scăderea nivelului de testosteron este creșterea ratei obezității și a tulburărilor metabolice. Țesutul adipos conține aromatază, o enzimă care transformă testosteronul în estradiol, un hormon din familia estrogenilor. Cu cât cantitatea de grăsime este mai mare, în special în zona abdominală, cu atât o proporție mai mare din testosteron poate fi transformată în estradiol.
Diabetul de tip 2 și rezistența la insulină reduc la rândul lor testosteronul, iar nivelul scăzut al hormonului accentuează rezistența la insulină și perturbă glicemia.
„La bărbați, testosteronul scade lent și diferit de la o persoană la alta, în funcție de constituție și de factorii de risc. Diabetul de tip 2, de exemplu, este asociat cu valori semnificativ mai mici ale testosteronului față de cele întâlnite la bărbații de aceeași vârstă care nu au diabet”, explică dr. Radu Mihalca, medic primar endocrinolog, cu competență în andrologie și sexologie la MedLife.
Nu se știe încă în ce măsură obezitatea explică declinul observat în ultimele decenii, mai ales că studiile incluse în analiza prezentată la ESHRE nu au ajustat rezultatele în funcție de greutatea participanților. Hagai Levine estimează că obezitatea și sindromul metabolic ar putea explica între un sfert și jumătate din problemă.
„Obezitatea și diabetul ar putea explica cu ușurință tot acest fenomen. Există o reducere clară a nivelurilor de testosteron. Ceea ce trebuie să facem este să clarificăm dacă, pe lângă obezitate și diabet, și factorii de mediu sunt implicați”, a completat profesorul Channa Jayasena, endocrinolog specializat în reproducere la Imperial College, din Marea Britanie.
Influența factorilor de mediu
Al doilea grup de suspecți îl reprezintă substanțele chimice care afectează hormonii, numite perturbatori endocrini. Este vorba despre compuși precum bisfenolul A (BPA), ftalații și substanțele perfluoroalchilice (PFAS), prezenți în materiale plastice, ambalaje alimentare, produse cosmetice și chiar în apa de băut. Acești compuși pot imita sau bloca hormonii naturali și pot interfera cu producția de testosteron.
Levine a adăugat că ar trebui luate în calcul și poluarea, expunerea la temperaturi mai crescute, în contextul încălzirii globale, deși dovezile în privința factorilor de mediu sunt mai puțin convingătoare, iar rezultatele studiilor nu au fost mereu consecvente.
„Ar trebui să găsim modalități mai bune de a preveni expunerea populației la substanțe chimice periculoase. Iar în prezent nu facem asta suficient de bine”, a precizat autorul studiului.
Sedentarismul, somnul insuficient și stresul
Stilul de viață poate influența, de asemenea, nivelul testosteronului. Activitatea fizică, mai ales antrenamentele de forță, stimulează producția hormonului, în timp ce sedentarismul o poate inhiba. Orele petrecute pe scaun, în fața ecranelor, sunt adesea urmate de somn insuficient și de stres prelungit, alți doi factori care pot afecta echilibrul hormonal.
„Hormonii reproductivi reflectă foarte mult starea noastră generală. Tot ce are legătură cu stilul de viață poate ajunge să influențeze hormonii sexuali, pentru că organismul este programat să asigure mai întâi supraviețuirea și abia apoi reproducerea”, subliniază dr. Radu Mihalca.
La bărbații tineri și sănătoși, câteva nopți cu mai puțin de cinci ore de somn au fost asociate cu o scădere a nivelului de testosteron cu aproximativ 10-15%. Stresul cronic poate avea un efect asemănător, deoarece menține ridicat nivelul cortizolului, hormon care, în exces, poate stopa producția de testosteron.
De ce testosteronul nu trebuie administrat fără indicație medicală
Scăderea demonstrată a nivelului de testosteron în rândul bărbaților tineri a crescut și interesul pentru suplimente și pentru terapia de substituție hormonală, cunoscută drept TRT. Pe rețelele sociale, atât suplimentele promovate pentru „creșterea testosteronului”, cât și terapia hormonală sunt prezentate adesea drept soluții pentru oboseală, lipsa de energie sau scăderea libidoului. Medicii specializați în fertilitate avertizează însă că testosteronul exogen poate reduce sau chiar opri producția de spermatozoizi.
Profesorul Allan Pacey, androlog la Universitatea din Manchester, care nu a participat la cercetare, atrage atenția tocmai asupra acestui risc. „Soluția care este promovată este de a administra testosteron sub formă de suplimente. Dar dacă îi dai unui bărbat testosteron, îi oprești producția de spermă. Am văzut asta în practica clinică.”
Tratamentul nu se recomandă doar pe baza unor simptome precum oboseala sau scăderea libidoului. Diagnosticul presupune existența unui anumit tablou clinic și confirmarea unui nivel redus al testosteronului prin două analize de sânge efectuate dimineața, în zile diferite. Valoarea de 300 de nanograme pe decilitru este folosită frecvent ca reper, însă rezultatul trebuie interpretat împreună cu starea generală a pacientului.
„Măsurarea nivelului de testosteron este primul pas. După ce ai confirmat că valoarea este scăzută, sunt necesare investigații suplimentare pentru a afla cauza”, a explicat profesorul Shalender Bhasin, endocrinolog și profesor de medicină la Harvard Medical School.
Contraindicațiile terapiei hormonale
Atunci când terapia este indicată, efectele nu apar toate în același timp. Dispoziția și libidoul se pot îmbunătăți în câteva săptămâni, în timp ce schimbările la nivelul masei musculare pot deveni vizibile după opt până la douăsprezece săptămâni. Reducerea grăsimii corporale poate necesita până la șase luni, iar efectele asupra densității osoase pot fi observate abia după unul sau doi ani.
Tratamentul este contraindicat în cazul cancerului de prostată, al cancerului mamar masculin și la bărbații cu hematocrit foarte crescut, adică o proporție prea mare de globule roșii în sânge. Bărbații cu apnee severă în somn trebuie, de asemenea, evaluați și tratați pentru această afecțiune înainte sau în paralel cu terapia hormonală.
„O doză importantă de realism”
Cercetarea este disponibilă deocamdată sub forma unui rezumat publicat în suplimentul congresului ESHRE al revistei Human Reproduction, nu a unui articol științific complet. Autorii recunosc că datele provin în mare parte din țări cu venituri ridicate și că schimbările apărute de-a lungul timpului în caracteristicile populațiilor studiate, inclusiv creșterea indicelui de masă corporală, ar fi putut influența rezultatele.
Studiile au ținut cont de vârsta participanților, dar analiza nu a putut stabili cât din declinul testosteronului este legat de obezitate, diabet și sindrom metabolic. Channa Jayasena consideră că repetarea măsurătorilor în mai multe perioade istorice face tendința greu de ignorat și a descris noile date drept „o doză importantă de realism”. Rămâne însă de stabilit cât din scădere reflectă deteriorarea sănătății metabolice și în ce măsură contribuie poluarea, substanțele care perturbă sistemul hormonal și ceilalți factori de mediu.
Metode naturale pentru creșterea testosteronului. Ce funcționează și ce nu
În cazul bărbaților supraponderali sau cu obezitate, scăderea în greutate este intervenția cu cele mai bune efecte asupra nivelului de testosteron. Reducerea țesutului adipos limitează transformarea hormonului în estradiol și îmbunătățește sensibilitatea la insulină. Ghidul Asociației Americane de Urologie recomandă schimbarea stilului de viață și menținerea unei greutăți sănătoase, iar o analiză publicată în 2024 arată că nivelul testosteronului tinde să crească odată cu reducerea indicelui de masă corporală.
Mișcarea este importantă mai ales prin efectele asupra greutății, grăsimii abdominale și sănătății metabolice. Exercițiile de forță pot produce o creștere de scurtă durată a nivelului de testosteron după antrenament, dar nu ridică neapărat valorile măsurate în repaus la bărbații sănătoși. O analiză publicată în 2021 nu a găsit o creștere constantă a testosteronului măsurat în repaus. O altă cercetare mai recentă a observat însă efecte mai clare ale exercițiilor aerobice la bărbații cu obezitate sau diabet de tip 2.
În schimb, suplimente promovate pentru stimularea producției de testosteron nu oferă rezultatele promise în cele mai multe cazuri. O analiză publicată în 2024 a arătat că majoritatea produselor evaluate nu cresc nivelul total al testosteronului. În plus, autoritățile americane au descoperit în unele suplimente pentru potență sau energie substanțe medicamentoase care nu apăreau pe etichetă.
Nu există nici alimente care să crească nivelul de testosteron la un bărbat fără carențe nutriționale. Iar zincul, vitamina D sau alte substanțe pot fi recomandate atunci când analizele arată un deficit, nu ca tratamente universale.