Testul antispaga

In domeniile cu risc de coruptie ridicat, cum ar fi vama, politie, justitie, sanatate, se va aplica testul antispaga. Procedura urmareste identificarea toxinelor produse in urma contaminarii organismelor statului cu virusul mitei. Subiectul, functionar sau un alt demnitar, va fi pus in contact cu o proba sub forma de plic continand bancnote si se vor urmari simptomele.

Daca apar semne de dilatare a pupilelor, transpiratie lejera a palmelor, manifestari bruste de prietenie, insotite de mormaieli usoare de genul „nici o problema, se rezolva, hartia e ca si semnata, facem toate eforturile, dar mai trebuie”, atunci e grav.

Coruptia s-a instalat deja in formele ei cele mai virulente si subiectul trebuie extras cat mai repede din mediul in care-si desfasoara activitatea. Metoda antispaga Basescu-Tariceanu-Macovei a fost patentata in sedinta speciala de guvern dedicata luptei impotriva coruptiei.

Cei trei nu-si propun sa ia Nobelul, dar miza strategiei anticoruptie este un premiu pentru fiecare roman: integrarea europeana la 1 ianuarie 2007. Cu mai putin de o luna inaintea ceremoniei semnarii tratatului de aderare, programata pe 25 aprilie, Romania nu se poate considera scapata de pericolul pe care-l reprezinta clauza de salvgardare.

Daca tara noastra nu isi indeplineste angajamentele in domenii sensibile, aderarea ar putea fi amanata, iar in acest moment Romania are probleme serioase, mai ales in justitie si afaceri interne. Guvernarile care s-au succedat timp de 15 ani au contribuit la consolidarea unui sistem al coruptiei institutionalizate, pretextul ideologic fiind sprijinirea si dezvoltarea capitalului autohton.

In numele acestui ideal, banii publici au fost directionati in buzunarele clientelei politice. Aceeasi clientela s-a improprietarit de la stat, pe nimic, cu terenuri, fabrici si uzine, a primit acces nelimitat la resurse financiare si si-a impus oamenii in functiile-cheie, acolo unde se strang banii publici si de unde se iau decizii in justitie.

Rezultatele dezastruoase au fost acoperite tot de stat. Sinistra ordonanta RAFO nu este un ultim accident in domeniu, ci un rezultat al sistemului care a guvernat tara. Uriasele datorii acumulate de prietenii puterii trebuiau sa treaca, intr-un fel sau altul, pe spezele statului, sa fie platite din banii pentru pensii, pentru scoli sau pentru medicamente.

Asta in timp ce marii capitalisti ai unor trusturi falimentare apareau cu averi personale fabuloase in topurile imbogatitilor, dar nu li se intampla nimic, pentru ca era vorba despre bunurile lor private. In ciuda tuturor incercarilor de manipulare si de propaganda, romanii s-au simtit mereu furati de propriii lor conducatori.

Este motivul principal al votului impotriva pe care populatia l-a dat la toate alegerile din 1996 si pana astazi. Dar alternanta la putere nu a dus automat la schimbarea sistemului. Romania a ramas multi ani cu o pseudoeconomie de piata si cu un pseudostat de drept, in care deciziile justitiei erau impuse de puterea politica.

Sub presiune externa s-au facut reforme si cel mai greu s-au miscat lucrurile in domeniul luptei impotriva coruptiei si al justitiei. Actuala guvernare stie foarte bine ca, purtand aceasta povara, Romania este in pericol sa nu treaca pragul Uniunii Europene la data programata. Strategii anticoruptie au mai fost adoptate pana acum. Dar nu s-au aplicat.

Impunerea publicarii declaratiilor de avere a starnit multa emotie printre demnitari. Ei ar fi fost scutiti de palpitatii daca ar fi stiut de la inceput ca declaratiile nu le vor fi verificate de nimeni. Nici pana acum legea privind obligativitatea declararii averilor nu a fost insotita de o lege prin care sa se infiinteze organismul de verificare a acestor declaratii.

Intr-un termen foarte scurt, guvernantii de la Bucuresti trebuie sa convinga ca in sfarsit s-a trecut la fapte. Curatirea justitiei de elementele susceptibile de coruptie reprezinta cea mai delicata problema. Justitia trebuie sa fie o putere independenta si orice amestec din afara poate fi acuzat ca o tentativa de impunere a unor interese politice.

Este motivul pentru care presedintele Basescu a declarat ca nu va fi tolerata o justitie independenta in coruptie. Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a primit sprijinul total al presedintelui Basescu si al premierului Calin Popescu Tariceanu. Dar termenul pentru elaborarea de strategii si promisiuni a trecut.

Fara rezultate, prezumtia de nevinovatie, care inca se mai acorda Romaniei, dupa cum afirma comisarul pentru extindere, Olli Rehn, va disparea pana in toamna, cand, in loc de felicitari, Romania ar putea sa primeasca de la Bruxelles un plic pentru a fi testata daca mai prezinta simptomele coruptiei generalizate.