„Ți-a căzut tencuiala, dar nu de la cutremur”: Plăți versus despăgubiri refuzate pentru locuințe avariate de seisme anul trecut

Peste 240 de dosare de daună au fost deschise anul trecut pentru locuințe asigurate și avariate de cutremur, din care până acum s-au făcut plăți în doar 119 cazuri, în timp ce în 27 de dosare oamenilor li s-a refuzat plata despăgubirii, inclusiv pe motiv că tencuiala nu a căzut din cauza cutremurului, arată date oficiale transmise HotNews.ro.

Firmele de asigurări și PAID, societatea de asigurări care gestionează sistemul asigurărilor obligatorii împotriva celor 3 dezastre naturale: cutremure, inundații și alunecări de teren (asigurarea PAD), au primit deja peste 150 de notificări de daunepentru locuințele avariate de cutremurele din această săptămână în județul Gorj.

Potrivit legii, firmele de asigurări nu pot încheia asigurări facultative pentru o locuinţă care nu are încheiată în prealabil o asigurare obligatorie PAD.
În timp ce constatarea daunelor se face de către inspectorii de daună ai firmelor de asigurări, plata despăgubirilor se face de către PAID.

În aceste condiții, HotNews.ro a solicitat către PAID date privind dosarele de daună deschise pentru cutremurele de anul trecut și cum s-au soluționat acestea.

244 de dosare de daună deschise anul trecut

Datele oficiale arată că anul trecut au fost deschise 244 de dosare de daună în urma cutremurelor. Cele mai multe (187 de dosare) în urma unui cutremur care a avut loc în 3 noiembrie 2022.

Din totalul de 244 de dosare deschise pentru cutremur, până în prezent s-au plătit despăgubiri de aproximativ 600.000 de lei pentru 119 dosare.

„Diferența dintre numărul de dosare deschise și numărul de dosare plătite nu înseamnă dosare respinse, ci sunt dosare aflate încă în diverse stadii”, a declarat pentru HotNews.ro Cosmin Tudor, directorul de dezvoltare al PAID.

Topul plăților pe județe: Buzău, Prahova și Vrancea

Topul pe județe în funcție de numărul de dosare plătite este dominat de Buzău (21 de dosare), Municipiul București (18 dosare) și Prahova (cu 17 dosare):

Topul pe județe în funcție de sumele plătite drept despăgubiri este dominat de Buzău (133.321 lei), urmat de Prahova (77.487 lei) și Vrancea (75.508 lei).

Topul plăților pe localități: București, Buzău, Târgu Jiu

Topul pe localități în funcție de numărul de dosare plătite este dominat de București (18 dosare), Focșani (6 dosare) și Buzău (5 dosare).

Topul pe localități în funcție de sumele plătite drept despăgubiri este dominat de București (47.568 de lei), urmat de Buzău (33.278 de lei) și Târgu Jiu (24.532 de lei).

27 de dosare refuzate la plată: A căzut tencuiala, dar nu de la cutremur – principalul motiv

Din totalul celor 244 de dosare deschise anul trecut pentru avarii produse locuințelor în urma cutremurelor, 27 de dosare au fost refuzate la plată (11%).

Cele mai multe dosare (16) au fost refuzate pe motiv că nu ar fi fost o legătură de cauzalitate între cutremur și avariile constatate:

„De exemplu, când după un cutremur foarte mic, cu intensitate care nu provoacă daune la clădiri conform STAS-3684-71-Scara-Intensităților-Seismice, avem anunțate căderi de tencuială sau alte avarii care au drept cauză reală fie un montaj necorespunzător, fie materiale adezive insuficiente”, se arată în precizările PAID.

9 dosare au fost refuzate la plată pe motiv că ar fi existat avarii preexistente: „când se dovedește clar că avariile respective erau acolo și înainte de a se asigura locuința”.

„Dovada clară” în acest caz înseamnă ori faptul că asiguratul admite că au existat avarii preexistente cutremurului, ori, dacă există neînțelegeri între asigurat și firma de asigurări, – prin expertiză tehnică extrajudiciară sau judiciară (dacă se ajunge la proces în instanță).

Un alt motiv invocat pentru respingerea a 2 dosare de daună anul trecut a fost faptul că riscul avizat nu a fost confirmat oficial (în ziua declarată ca dată a producerii cutremurului nu a fost confirmată de INFP producerea niciunui cutremur).

Nicio amendă în 13 ani: Nici primăriile nu-și asigură locuințele de stat

Proprietarii de locuințe din România (persoane fizice, juridice și autorități ale statului)sunt obligați prin lege să-și asigure casele împotriva a trei riscuri de dezastre naturale – cutremurul, inundații și alunecări de teren.

În practică, nicio amendă nu a fost dată de primari în 13 ani de aplicare a Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor, pentru a nu-și pierde electoratul.

Mai mult, circa 50.000 de locuințe sociale sau de serviciu aflate în proprietatea statului nu sunt asigurate de primăriile marilor orașe împotriva cutremurului, inundațiilor și alunecărilor de teren, în ciuda obligațiilor și a sancțiunilor legale.

Asigurarea PAD costă 10 euro/an sau 20 de euro/an, în funcție de materialele din care e construită locuința, și poți primi în caz de dezastru maxim 10.000 euro sau 20.000 euro, în funcție de cât prima plătită.

Pentru ați asigura locuința suplimentar, de alte riscuri, precum incendiul sau inundații de la vecini, trebuie să-ți faci asigurare facultativă. Potrivit legii, firmele de asigurări nu pot încheia asigurări facultative pentru o locuinţă care nu are încheiată în prealabil o asigurare obligatorie PAD.

Cele mai recente date ale PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor), societatea privată de asigurări care emite polițele PAD de asigurare obligatorie a locuințelor și plătește despăgubirile în caz de dezastre, arată că la finalul lunii ianuarie din acest an erau în vigoare 1.850.373 polițe PAD reprezentând 19,30% din fondul locativ național.

75% dintre locuințele asigurate cu PAD sunt în mediul urban.

Pentru detalii citește și:

Sursa foto: Dreamstime.com