„Tinta a fost buna, cred ca drumul nu e corect”

De ce v-ati dat demisia asa de brusc?

— Nu e brusc. Sa ne gandim ca totusi sunt cel putin 7 ani de colaborare. De fiecare data cand pleaca un consilier de la Cotroceni e

folosit ca motiv pentru criticarea lui Traian Basescu. In alte tari, schimbarea echipelor e un lucru normal. Asa consider si demisia mea.

Care sunt totusi motivele?

— Sunt motive personale, dar orice ai spune intr-o asemenea situatie, totul e rastalmacit si nimic nu e crezut. Intotdeauna se cauta altceva. Eu cred ca e o etapa din viata mea care se inchide, departe de mine sa spun ca au fost ani pierduti, ba din contra, am castigat experienta foarte multa.

Exista informatii ca ai avut disensiuni pe tema Elena Udrea. E aceasta o cauza?

— Preades si fara rost doamna Udrea e scoasa tap ispasitor. Mai trebuie sa credem ca uneori gresim pe propria raspundere si ca e penibil sa invocam cauze exterioare pentru a motiva gesturi sau decizii politice.

Au existat diferente de opinii intre mine si doamna Udrea, dar nu e singura persoana cu care nu m-am intalnit intotdeauna in opinii.

E prea mult si prea riscant ca sursele binevoitoare sa o invoce in orice gest comentat negativ.

Traian Basescu are renumele de persoana dificila, cu care se lucreaza greu, care nu asculta sfaturile.

— Orice om care e foarte inteligent, foarte activ, foarte reactiv poate fi dificil, dar eu personal nu dau cuvantului „dificil” conotatii negative. Nici unul dintre oamenii care au lucrat cu el nu poate spune ca nu asculta.

E unul dintre presedintii care au intors cele mai multe legi de la promulgare, aceste decizii nu le-a luat de capul lui, intotdeauna ele sunt fundamentate de consilierul juridic.

Ar fi culmea sa spunem ca Traian Basescu nu are instinct politic. Asta l-a ajutat in bataliile politice, si nu au fost putine si nici usoare.

Nu are cumva prea mare incredere in acest instinct politic?

— Cand ai atat de multe victorii in spate iti poti permite sa ai incredere.

Senzatia e acum ca instinctul politic a inceput sa-i joace feste.

— Uneori poti sa mai faci si greseli.

Da-mi un exemplu de greseala.

— Cred ca atunci in 2004 cand s-a format guvernul ar fi trebuit sa fie mult mai atent.

Intreb de o greseala din timpul mandatului.

— Cred ca in lupta impotriva coruptiei nu si-a evaluat bine pasii. Sunt de acord ca presedintele nu are parghii si ii ramane la dispozitie doar cuvantul, dar tot timpul ma intreb daca poti castiga aceasta lupta de unul singur. tinta a fost foarte buna, cred ca drumul nu e corect.

Dar poate nici noi, echipa, nu i-am propus cea mai buna varianta.

Daca te uiti in sondaje, ceea ce i se reproseaza este aceasta lipsa de alternativa. E ferm, e activ, asta e foarte bine, dar aici mai trebuie ceva.

Biletelul a fost o greseala? Ce l-ai sfatuit sa faca?

— A fost o greseala a lui Tariceanu ca a scris acel bilet. O data ce a devenit public, nu puteam sa-l sfatuiesc sa minta, pentru ca a mai fost o data varianta asta, chiar cu voi, cu „Romania libera”.

Interventiile lui televizate genereaza intotdeauna scandaluri. Nu i-ai spus sa nu mai intre in direct?

— Nu sunt o sustinatoare a acestui mod de a comunica. Pe de alta parte, trebuie sa recunosc ca unele din interventiile lui au avut efect.

A fost o perioada foarte lunga in care nu dadea telefon, ma suna si imi spunea, uite ce se spune, ce se face, as intra pe telefon si eu ii spuneam, nu o sa intrati pe telefon, nu are nici un rost, nu combatem asa subiectele, si era de acord, dar sunt si momente pe care si le asuma.

Pana la urma e presedintele tarii, un consilier e acolo sa-i dea un sfat, sa-i dea o varianta.

Relatia cu presa e proasta, a jignit, s-a lansat in afirmatii gratuite, alteori a spus lucruri adevarate, cum ar fi cele despre mogulii din presa si interesele economice. Una peste alta, ai incercat sa-l mai temperezi?

— Daca relatia cu presa e proasta poate fi si vina mea, iata un motiv foarte bun sa plec. Ceea ce este laudabil la Traian Basescu e ca atunci cand avea o interventie nepotrivita fata de un ziarist sau folosea o expresie dura intotdeauna recunostea. Nu era nevoie sa vii sa-i spui.

Pe mine m-a ajutat foarte tare in munca cu Traian Basescu ca a stiut singur cand a gresit si nu a trebuit sa-l conving.

De unde a pornit aceasta disensiune, care pare ca s-a transformat in ura dintre presedinte si premier?

— Ura e prea mult spus, presedintele e dezamagit.

Nu-l suporta pe Tariceanu, ce are cu el, ce-i reproseaza?

— Nu are nimic cu persoana Calin Popescu Tariceanu si cred ca si invers e la fel. Ceea ce ii reproseaza presedintele sunt lucruri foarte concrete, pe care le-a expus public, e o lista cu reprosuri care tin de modul in care institutiile isi fac treaba.

Mai e posibila vreo „sfanta impacare”?

— Acum e nevoie ca fiecare sa se uite cum a inceput aceasta alianta, pe baza a ce si daca se mai poate respecta protocolul. Ceea ce e mai rau acum e aceasta ambiguitate a valorilor. Aceasta guvernare a stat prea mult sub semnul improvizatiei, e nevoie de o clarificare a scenei politice.

Ce-i desparte pe cei doi?

— Modul diferit si ritmul in care au inteles sa-si respecte promisiunile din campanie.

E un generator de crize.

— In 2004 cand statea pe aceeasi scena cu premierul si alti lideri ai PNL, spunea „voi fi un presedinte jucator, implicat”, oare de ce atunci premierul nu l-a tras de maneca si sa-i spuna, „Traiane, noi nu vrem asta, noi vrem sa fii un presedinte mediator”.

Atunci le-a placut, le-a convenit, pentru ca a asigurat succesul si accederea la putere si guvernare.

Nu e un creator de crize, pot sa spun ca uneori nu gaseste cele mai bune metode de a le evita. Aici au fost dibaci, pentru ca au creat aceste sabloane in spatele carora se ascund crizele.

Vreau sa vad o singura declaratie in care a atacat PNL-ul. A vorbit nu despre ministri, ci despre problemele lor din guvern, sanatate, educatie, transporturi.

Pleci mai bogata din aceasta functie?

— Am 40 de ani si lucram si eu sotul meu de la 22-24 de ani, ar trebui sa fim mandri daca am sta intr-o garsoniera si eventual cu chirie? Sunt altii de varsta mea si a lui Claudiu care au trecut prin pozitiile noastre si care se relaxeaza in insulele Bora-Bora, si nu in Herastrau cu copilul.

Dar vila la Baneasa nu e facuta in timpul acestui mandat?

— Am vandut un apartament in Bucuresti si am facut un imprumut la banca de 150.000 euro. O fi oare un pacat ca la 40 de ani sa-ti faci o casa? Trebuie sa pleci de la premisa ca da bine sa stai in garsoniera cu chirie?

Mai e si terenul de la Soveja despre care presa a scris din greu…

— Sunt un cetatean si am toate drepturile sa fac achizitii legale.

Mai toti se imbogatesc atunci cand sunt in functii, e aproape o cutuma.

— 1000 mp intr-o zona in care nu exista apa, canal, gaze, drum, pe un pret pe care daca il negocia cu taranii il scotea mult mai bine. Dar platim factura „celebritatii”.

Ai ceva sa-ti reprosezi?

— Sunt evenimente, declaratii pe care reanalizandu-le mi-am spus ca daca eram mai atenta la vreo nuanta puteam sa le evit. Principalul lucru a fost intotdeauna sa ma gandesc la ce nu-mi spune, exista acolo o marja de 1% pe care trebuia sa o intuiesc, care uneori intorcea mesajul.

Ii reprosam uneori ca discursuri excelente, foarte bune, reusea sa le anuleze printr-o propozitie foarte personalizata. Intr-un discurs bun spunea „moguli de presa”, care anula totul. Actiunea se concentra la mogulii de presa. Sau intr-o analiza foarte atenta pe o problema sociala, dar care putea sa se incheie cu „guvernul e mediocru”, si gata, se ducea totul.

Era premeditat sau il lua gura pe dinainte, nu se putea abtine, nu se controla?

— stim ca e un om direct, ferm, plus ca un om care a castigat trei alegeri e sigur pe el. Ai argumente putine sa-i spui sa fie ipocrit, sa se ascunda in spatele cuvintelor.

Daca ceva regret in acesti doi ani este ca n-am reusit sa-l conving pe presedinte ca mesajele si discursurile sa fie mai putin personalizate, aici poate a fost si inabilitatea mea, lipsa de perseverenta. Uite, am suficiente motive sa ma retrag.

Integral in Romania libera