Turcia pregateste proiectul urias al Canalului Istanbul care sa dubleze stramtoarea Bosfor. Implicatii comerciale si militare

Președintele turc Recep Erdogan se pregătește să lanseze construcția unei noi căi maritime artificiale, lungă de 45 km, destinată să fluidizeze traficul din strâmtoarea Bosfor, una dintre cele mai aglomerate rute din lume, scrie Le Monde, preluat de Rador.

„Al doilea Bosfor”, un vechi vis otoman, este pe punctul de a deveni o realitate. La o conferință de la Belgrad din 10 octombrie 2017, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a confirmat punerea în aplicare a unei vechi promisiuni de campanie din 2011: construirea unui canal paralel cu strâmtoarea din Istanbul.

Anunțul a fost urmat pe 15 ianuarie de o conferință de presă televizată în care ministrul Transporturilor, Ahmet Arslan, a dezvăluit traseul oficial al așa-numitului „Canal Istanbul”. Având o lungime de 45 km, acesta ar trebui să pornească de la Lacul Küçükçekmece, pe malul european, pentru a conecta Marea Marmara la Marea Neagră. Conform documentelor transmise de Ministerul Mediului, canalul va avea o adâncime de 25 metri, cu o lățime cuprinsă între 250 și 1.000 de metri.

Construirea sa are ca obiectiv principal să degajeze strâmtoarea Bosfor, care, cu aproape 42.000 de treceri de nave în 2016, este una dintre cele mai aglomerate axe din lume. Pe lângă orele lungi de așteptare pentru navele care generează trafic, navigarea este una dintre cele mai dificile. Natura sinuoasă a strâmtorii, traversată de curenți puternici și rafale de vânt, provoacă accidente mari în această zonă urbanizată. De fapt, mai multe catastrofe au fost evitate la limită: în 1994, în timpul coliziunii unor petroliere în inima orașului Istanbul sau în 1999, când un vechi petrolier rusesc s-a rupt în două în Marea Marmara.

De multă vreme, problema controlului strâmtorilor Bosfor și Dardanele a reprezentat un subiect de conflict internațional. Un modus vivendi a fost în cele din urmă găsit în 1936 odată cu semnarea Convenției de la Montreux, care, în timp de pace, garantează libertatea de navigație pentru vasele comerciale, indiferent de pavilion și tipul de încărcătură.

Deşi această regulă este valabilă pentru strâmtori, ea nu se va aplica şi canalului: „În prezent, navele care tranzitează Bosforul trebuie să plătească numai dacă decid să utilizeze serviciile unui pilot turc, lucru care nu este obligatoriu. În schimb, turcii vor putea să perceapă un drept de trecere pe canal. Această cale le va permite navelor care au mijloacele necesare să treacă mai repede”, spune Jean Marcou, specialist în Turcia și profesor la Sciences Po Grenoble.

Rămâne problema navelor militare, pentru care Convenția de la Montreux prevede condiții suplimentare, cum ar fi o limită de tonaj. Dar este puțin probabil ca apariţia canalului să schimbe situația: „Navele [care călătoresc între Marea Egee și Marea Neagră] vor trece mereu prin strâmtoarea Dardanele, pentru care Convenția de la Montreux se va aplica prin ricoşeu”, reamintește Igor Delanoë, director adjunct al Observatorului Franco-Rus. Rușii, care co-domină Marea Neagră cu turcii, nu se vor opune proiectului până când atâta vreme cât eşichierul geopolitic nu va fi bulversat. Ori, în trecut, turcii au arătat că ei sunt atenți și sunt reticenți în a-i lăsa pe americani să-și consolideze prezența în regiune”.

Dincolo de crearea unei noi căi maritime, canalul face parte dintr-un proiect de urbanizare a părţii europene a orașului Istanbul. Este planificată şi construirea de centre logistice și locuinţe de-a lungul rutei. „Țări precum Qatar au spus deja că sunt interesate să investească în acest loc. Turcia se așteaptă la o rentabilitate ridicată, într-un context general al lucrărilor de anvergură care au continuat în ultimii ani, prin construirea, de exemplu, a unei linii de tramvai pe sub Bosfor, un al treilea pod peste Bosfor sau finalizarea celui de-al treilea aeroport din Istanbul”, explică dl.Marcou.

Întregul are şi o încărcătură simbolică puternică. Finalizarea proiectului, ale cărui lucrări sunt programate să înceapă anul acesta, a fost anunțată pentru anul 2023, pentru centenarul Republicii fondate de Mustafa Kemal Atatürk. „Canalul Istanbul” a fost deja prezentat ca fiind drept cea mai scumpă realizare din istoria țării, în valoare de peste 10 miliarde de euro. În plus, dl Erdogan nu se dă în lături de la câteva efuziuni lirice atunci când vorbește despre canal, evocând un „proiect nebunesc” , „visul” lui și mergând atât de departe încât să facă comparații cu vechii sultani otomani.

Un entuziasm care nu este împărtășit de apărătorii mediului, care se tem de consecințele potențial dezastruoase ale unei astfel de realizări pentru ecosistemul local. Potrivit Ministerului Mediului, un nou studiu de impact asupra mediului ar fi în curs de desfășurare.