TVR vrea ca dezbaterile politice "sa se intoarca" de la privati la postul public. Ce propuneri are televiziunea pentru rezolvarea, prin lege, a gravelor sale probleme

O dezbatere organizata, miercuri, de TVR pe seama problemelor grave cu care se confrunta televiziunea publica s-a soldat, pe de o parte, cu acuzatii ca imaginea institutiei este patata de spaga pe care ar lua-o unii realizatori de emisiuni si sefi de departamente, iar pe de alta parte cu plangeri referitoare la amestecul continuu al politicului in activitatea televiziunii. Potrivit presedintelui-director general Stelian Tanase si altor membri ai conducerii TVR, situatia financiara si problemele de fond, ce persista s-ar rezolva cu o modificare substantiala a legii, Tanase prezentand in acest sens o serie de propuneri pentru infiintarea si organizarea unui Serviciu Public de Televiziune (SPTv).

Stelian Tanase – care ar putea fi demis daca alesii vor respinge raportul de activitate al TVR, introdus in procedura de urgenta la Parlament – a deschis dezbaterea cu o descriere a situatiei grave in care se afla Televiziunea publica. Situatie care, spune el, are drept cauze in special interferentele politice istorice, fie ca este vorba despre „subfinantarea” grava, fie ca e vorba de presiuni politice directe.

Plecand de la premisa ca Romania are, in orice conditii, nevoie de o televiziune publica (lucru prevazut de toata legislatia relevanta), reprezentantii TVR au cerut sprijinul societatii civile pentru a creste presiunea asupra politicienilor, pentru schimbarea reglementarilor ce vizeaza sau afecteaza televiziunea.

Stelian Tanase s-a plans, de la bun inceput, ca „de zece ani, de cand Traian Basescu a iesit presedinte”, televiziunile private isi revendica atribute care ar trebui sa ramana la televiziunea publica, precum participarea politicienilor si autoritatilor la dezbateri, interviuri etc.. Stelian Tanase, la dezbaterea de azi:

• Definirea televiziunii publice e unul dintre punctele slabe ale vechii legi, care are doar un paragraf.
• In raportul cu televiziunile private, televiziunea publica e un spatiu legitim de comunicare ale institutiilor publice cu populatia. Televiziunile comerciale nu au nicio obligatie in acest sens
• De zece ani, de cand Traian Basescu a iesit presedinte – acum si-a luat obiceiul sa apara de 2-3 ori pe zi (…) – as spune ca Televiziunea publica a inceput mai degraba sa tina pasul cu acest fenomen al politicienilor care se inghesuie in studiouri de televiziuni
• Uitati-va la televiziunile private de afara, cand vedeti un ministru, un prim ministru, un presedinte in platou? Practic niciodata, daca nu e un mare eveniment, ocazie cu care e un interviu
• In aceste conditii, te intrebi care mai e misiunea televiziunii publice?
• Interesul nostru acum nu e sa ne intoarcem inapoi, ci sa ne intoarcem in secolul 21 si sa stabilim limpede rolul televiziunii publice
• In toata Europa, televiziunile publice sunt cele mai puternice din piata. (…) Noi, din cauza politicii incapatanate a mai multor guverne, am ajuns Cenusareasa
• In tarile occidentale, personajele publice, alese prin vot, care reprezinta interesul public nu apar la televiziunile private. Reactia televiziunilor publice ar fi violenta, s-ar considera ca e o favorizare a televiziunilor private. (…) Cred ca in Romania se uita de aceasta situatie, ca televiziunea publica trebuie sa gazduiasca autoritatile publice in dialogul legitim cu societatea. Cred ca ar trebui sa revenim la aceasta distinctie

Tot Stelian Tanase a vorbit din nou despre modelul sau preferat, BBC. Si a prezentat o serie de principii „pentru o noua reglementare a activitatii Serviciului Public de Televiziune (SPTv)”, in conditiile in care TVR a inaintat, recent, guvernului o serie de propuneri pentru o schimbare a legii pe baza careia functioneaza TVR. Care sunt aceste principii, prezentate de Stelian Tanase:

• „Reorganizarea prin lege distincta a Societatii Romane de Televiziune (SRTv) intr-o noua entitate: Serviciul Public de Televiziune (SPTv) (unificarea cu Radioul este nerealista si inoportuna in acest moment).”
• „Clarificarea statutului juridic, prin precizarea tipului de persoana juridica: serviciu public automom controlat de Parlament.”
• „Mentinerea autonomiei financiare fata de Bugetul de stat (cu exceptia platilor privind releele), prin incasarea unei Taxe TV indexabile anual.”
• „Largirea bazei de colectare a Taxei TV de la toti detinatorii de contracte de furnizare a energiei electrice, avand in vedere obligativitatea furnizarii de catre stat a unui serviciu public, potrivit Constitutiei.”
• „Plasarea SPTv sub autoritatea unui Consiliu de Supraveghere a Misiunii Publice (CSMP – corespunzand lui TRUST COUNCIL al BBC), numit de Parlament, cu obiective masurabile si a caror indeplinire sa fie raportata Parlamentului o data la 4 ani, cu posibilitatea schimbarii tuturor membrilor doar pentru incalcarea grava a obiectivelor de misiune publica sau, individual, pentru fapte penale. CSMP isi alege un presedinte care este si presedinte al SPTv.”
• „Asigurarea independentei politice si a autonomiei editoriale a SPTv, prin structura CSMP (13 membri cu mandat de 6 ani fiecare), bazata indeosebi pe reprezentanti ai societatii civile, si prin modul de functionare si organizare pe baza de Regulament propriu.”
• „Inlaturarea posibilelor blocaje de functionare a CSMP prin excluderea explicita a cazurilor de conflict de interese ale membrilor acestuia (membrii salariati ai SPTv, participari la firme concurente etc).”
• „Inlocuirea de catre Parlament, din 2 in 2 ani a cate 3 dintre membrii propusi pe 6 ani de catre: Senat, Camera Deputatilor, Presedintie, Guvern, Academia Romana, Banca Nationala, Conventia Organizatiilor de Media, Asociatia Producatorilor de Televiziune, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor, Uniunea Cineastilor, Uniunea Teatrala si Uniunea de Creatie Interpretativa  a Muzicienilor.”
• „Stabilirea organelor de conducere administrativa (Consiliul de Administratie – CA) si executiva (Comitetul Executiv Director -CED), alcatuite din personalul de conducere potrivit organigramei (totalitatea directorilor de departamente pentru CA  si o parte din ei pentru CED), toti fiind specialisti angajati prin concurs pe baza de proiect de management. Infiintarea unui Consiliu Editorial al SPTv, organism intern  care raspunde de politica editoriala. Sedintele Consiliului de Administratie, ale Comitetului Executiv Director si ale Consiliului Editorial sunt conduse de un Director General Executiv care asigura si conducerea operativa a SPTv.”
• „Stabilirea obligativitatii existentei grilelor interne de salarizare si a grilelor interne de drepturi de autor si conexe pentru salariati si colaboratori, in functie de situatia financiara a SPTv.”
• „Stabilirea posibilitatii de a se acorda prime sau sporuri din categoria celor neobligatorii prin lege, prin negocieri ale Contractului Colectiv de Munca, dar numai in situatia existentei beneficiilor financiare obtinute din activitatea SPTv.”
• „Inlaturarea din legea SPTv  a tuturor aspectelor care se gasesc reglementate in alte legi (Codul Audiovizualului etc).”

Omul care s-a ocupat, pentru TVR, de elaborarea acestor propuneri, Eugen Vasiliu a afirmat, la randul sau, ca „falimentarea TVR a fost dorita de catre toata clasa politica”, intordeauna. Eugen Vasiliu, la discutiile de azi:

• „Falimentarea Televiziunii publice a fost dorita. Mentinerea ei in aceasta situatie a fost dorita – de catre toata clasa politica. Pentru ca televiziunea publica a fost mereu o prada, perceputa ca un instrument excelent pentru transmiterea mesajelor politice, datorita acoperirii teritoriale. Si atunci s-a dorit acest lucru, pentru ca o televiziune cu datorii la bugetul de stat e o televiziune care sta cu mana intinsa.”
• „In cadrul legislativ extins: taxa nu doar ca nu a fost indexata, a fost redusa (…) – nu se poate ca exact mecanismul menit sa-i ofere independenta a fost impiedicat sa se actualizeze rezonabil cu inflatia, dar cu intentie nu s-a facut asta. Apoi, s-a modificat codul fiscal si s-a eliminat scutirea de TVA de care beneficia televiziunea. (…) Si asa s-a adunat din TVA o suma fabuloasa – nu prin faptul ca ni se da, ci ca nu ni se mai cere ar fi o alta viata. Apoi, TVR poate difuza mai putina publicitate decat posturile comerciale, dar are cel mai mult de platit pentru cinematografie.”
• „Nu sunt optimist, pentru ca am facut parte din aceasta clasa politica si, atunci cand eram presedintele Comisiei de Cultura a Senatului si incercam sa conving colegii ca avem de indreptat niste lucruri, mi se spunea „esti un om remarcabil, dar ce cauti in politica?”
• „Parlamentul a ajuns sa actioneze, transpartinic, pe doua paliere – conform legii si „confort legii”, adica „in favoarea noastra”, a parlamentarilor. De aceea nu sunt optimist. Dar s-a ajuns intr-un punct in care cred ca societatea civila are un cuvant greu de spus.”

Discutiile au fost marcate, insa, de acuzatii ca imaginea institutiei este patata si de proprii angajati, care ar vedea Televiziunea publica drept o „televiziune privata” si iau spaga pentru a realiza anumite emisiuni. Invocand „folclorul” din TVR sau „situatia de a afla” ce se intampla in institutie, Adrian Bucur – membru in Consiliul de Administratie – si Cornel Nistorescu au mentionat spagi de 1.500 de euro, respectiv 3.000 de euro in astfel de cazuri.

Directorul de programe, Irina Radu, a contestat insa ideea si a cerut dovezi, aratand ca unii colegi de-ai ei nu au nimic pe card la cateva zile de la salariu. Ea a amenintat, chiar, ca paraseste dezbaterea daca nu sunt aduse dovezi. Intrebata, la un moment dat, daca si ea „se plange”, ea a spus: „Da. Ma plang si eu. Si nu imi este rusine ca ma plang. Si vreau sa spun ca-mi caut serviciu si nu mi-e rusine”.