UE ordona: tacerea porcilor! Vorbesc urmasii lui Lica Samadau

Peste vaioagele mocirloase ale Romaniei nu se va mai auzi tipat de porc injunghiat in noaptea dinspre ziua lui Ignat. Cel putin asa o cer birocratii de la Bruxelles. Urmasii lui Lica Samadau insa, porcar din tata-n fiu, vor hacui porcul tot cum stiu ei. Pentru asta, ungurii au fost amendati de UE.

Anul acesta a fost prima data dupa o suta de ani cind urmasii lui Lica Samadau nu au avut voie sa-si mai aleaga porcar. In fiecare an, la 1 ianuarie, se adunau si-si alegeau un porcar la turme pentru anul care incepea. Un sarac caruia ii dadeau “pita, slana, brinza, cereale si ceva bani”. Odata cu intrarea in Uniunea Europeana autoritatile au spus “gata”! De acum nu mai e voie.

Porcii nu mai merg la cimp, nu mai merg in padurile de pe linga balta. Porcii nu mai ies pe porti, nu mai scurma drumul, nu mai murdaresc locul. Astea sint regulile europene. Asa l-au mai omorit o data pe porcarul Samadau, iubitor de viata si de libertate, barbat intre barbati, cam cum sint toti cei de pe valea Ineului.

Mocirla, satul lui Samadau

Mocirla e cam la 20 de kilometri de Ineu, linga Arad. E satul din care a plecat Lica Samadau cu turmele de porci si a facut avere. Prin partile locului se ajunge greu. Si acum drumurile sint mocirloase, aprinse la culoare de huma intinsa ca-n palma, sfisiind pustietatea care se intinde de-a stinga si de-a dreapta, pamint gol si ciulini, pamint fara de sfirsit si cirduri de ciori, pamint al nimanui.

La un capat de pod, linga o gluga de coceni cafenii, de sub o zdreanta de hirtie rinjeste smecher domnul Gigi. El le spune satenilor, de pe afis, ca vrea sa-i duca in Europa. Mocirlenii ii transmit sa mearga mai incolo cu Europa lui.

In casa popii, pe plita sfiriie pestele de duminica, iar linga soba, cu pisica pe genunchi, privind in gol, dusa cu gindul departe, sta batrina Catita Pele, urmasa eroului lui Slavici.

Catita Pele, la 92 de ani Foto: Hotnews

„Nu stiu cine o inventat treburile astea noi, ca rau o facut”

La “intii de august o facut 92 de ani”. Ochii stinsi, pustiiti de vedere, sint ochii albastri-verzui ai lui Lica Samadau, apropiati si ascunsi dupa sprincene, sub fruntea ingusta. Are fata osoasa, miinile mari, cu vene puternice, buze subtiri, cu taietura ferma, barbatoasa.

Nepoata lui Lica Samadau, porcarul care a rasturnat proza romaneasca cu fata la pamint si a facut ca la “Moara cu noroc” sa se petreaca prima psihodrama a literaturii ardelenesti, sta la gura sobei cu un pisic in poala.

Aude numele Samadaului si tresare. “Eu cu el am samanat. Apriga la fire. Lica o fost un om curajos. Asa am fost si eu. Pai, altfel cum aveam coraj sa plec in Bucuresti la 14 ani?! Am fost menajera in casa, am strins bani si-am cumparat pamint. Eu cu frate-miu ne-am intors in sat cu banii si a facut casa lui Lica, ca sta sa cada, iar nime din ai lui nu mai erau.” Casa unde a crescut Lica este la numarul 290, “cea cu caput de tabla, minzalita tata in verde.”

Preoteasa aduce icoana unde e infipta poza Catitei Pele de tinara. Singura poza pe care

si-a facut-o cind a fost in Bucuresti.

Noi am crescut porci de cind ne stim. Aveam turme de patru sute de capete, ii duceam la cimp, prin paduri, cum s-o dus si Lica cu turmele mai demult

Nepoata lui Lica Samadau

“Ce vor sa faca cu porcii?”, intreaba batrina Catita. „Noi am crescut porci de cind ne stim. Aveam turme de patru sute de capete, ii duceam la cimp, prin paduri, cum s-o dus si Lica cu turmele mai demult. Din asta se traia, asta era al nostru. Nu stiu cine o inventat treburile astea noi, ca rau o facut! S-o rupe firu de tat!”

“Lica nu s-o lasat prins”, vine brusc in lumea noastra batrina cu ochii Samadaului, “el nu s-o pradat usor. L-or fugarit jandarmii din Ineu zile intregi, el o intrat si cu calu’ in biserica, dar nu s-o lasat prins.Cind n-o mai putut, s-o izbit cu capu’ de pom si-o murit, dar nu s-o predat. Eu cu Lica am samanat. Sa nu lasati sa piara nimica! Sa fie cum o fost!”

In Mocirla e si-o casa roz. La poarta ei, trecind fara treaba in josul satului, o batrina care nu-si mai aminteste nimic. Are de vinzare un porc. Il da ieftin, cam sase milioane. Daca n-o reusi si n-o reusi sa-l dea la un client “strein”, l-o da la “colectarii” care vin cu masinile de la Arad sa stringa porci, 40-50 mii lei kila in viu. “Ii mult? Da-apai si cit i-om dat de mincare! Nici ca mai renteaza!”

Fugaritul porcului

In Mocirla sa s-a amestecat putin porcaria cu politica, iar satul de s-a numit asa, ca albia de noroi unde se scaldau porcii, pe vremea taranistilor s-a scuturat de mil si s-a redenumit “Vasile Goldis”, dupa omul politic ce “o concurat la facerea Romaniei Mari, la 1918 si care are casa pustie, aia galbina, cu giste la poarta.”

Pe linga portile ferecate nemteste e si casa nepotului lui Vasile Goldis. il cheama tot Goldis, asa cum ii spune acum si satului, ca-s mai toti ai lui Goldis sau, daca nu, ailalti, din neamul lui Samadau. Batrinul are un porc insemnat cu crotalie galbena. Ne arata afumatoarea, gospodaria lui intemeiata si bine tinuta de miini de 86 de ani. Florea Goldis e sceptic. Nu crede ca va ajunge veterinarul pina si in batatura dumisale. Cu pistolul? O-ho! S-o vada si pe asta!

Ii dadeau drumul porcului prin batatura si apoi, sub ochii muierii care astepta cu covata, jap, il hacuiau la git, ii retezau duda!

Florea Goldis

“Noi om crescut porci de cind neamul nostru o fost neam. Noi ii omorim dupa datina. Ati auzit de Lica Samadau? Sintem oameni aspri! Pina amu’ veneau 8-10 barbati si feciori, cam cind se lumina ca sa se vaza tat, in dimineata lui Ignatu. Ii dadeam drumul porcului prin batatura, sa alerge un pic, sa fie asa, ca la cimp, barbatii faceau zarva, il fugareau olecuta, se faceau ca nu-l prind, si apoi, sub ochii muierii care astepta cu covata sa prijoana singele cald, jap, il hacuiau la git, ii retezau duda!”

• Romania, impotmolita intr-o poveste cu porci si pistoale

Autoritatile din Romania au emis Ordinul 180 din 2006 in care se prevede obligativitatea asomarii animalelor inainte de sacrificare, conform cu directiva CE 93/119, dar nu au reusit sa pregateasca mijloacele prin care sa se si faca acest lucru. Prin urmare, in 29 noiembrie 2007, conducerea Autoritatii National Veterinare s-a intilnit cu Colegiul Medicilor Veterinari ca sa-i convinga sa preia serviciul de asomare a porcilor inainte de taiere. Nu s-a ajuns insa la semnarea unui acord. S-a stabilit doar ca daca vor, veterinarii pot sa faca acest lucru, dar nu e o obligatie pentru ei.

• Veterinarii se cam codesc

“Din cei 80 de veterinari din judetul Cluj, oameni cu care ne-am intilnit saptamina trecuta, nici unul nu a dorit sa se ocupe de asomare. Au si asa prea multe pe cap! Va dati seama, intr-o dimineata, pe la ora 7, cincizeci de gospodari dintr-un sat vor sa taie porcul. La cine sa mearga mai intii veterinarul? Si asta intr-un sat, dar in 6-7 sate?! E nebunie! Teoretic, noi i-am instruit, practic nu se poate! Eu as zice asa, sa facem si noi ca la nemti si sa autorizam macelarii din sat sa faca treaba asta. Sa aiba pistol cu glont captiv si cind merg sa taie, fac si asomarea. Percep o taxa, dar asta e! Insa de chestiunea cu macelarii trebuie sa se ocupe autoritatile locale”, spune directorul DSV Cluj, Alexandru Duma.

• Macelarii rurali ar trebui testati psihologic

Autorizarea macelarilor ar presupune ca ei sa declare veniturile la finante si sa plateasca impozit, dar in Romania aceasta “meserie” s-a practicat la negru sute de ani. Ba mai mult, acesti asa–zisi macelari de la sate ar trebui testati psihologic de politie si autorizati. Ei vor folosi pistoalele respective in conditiile in care la taiatul porcului se consuma alcool din plin.

• Ungurii, amendati pentru pastrarea traditiei

In 1993, UE a adoptat o lege prin care evreii si musulmanii au dreptul la sacrificari ritualice ale animalelor. Astfel, caprele, oile, vacile si porcii se vor omori printr-o singura taietura de cutit si fara asomare prealabila, in cazul unor astfel de ritualuri.

Reprezentantul Romaniei, Liviu Harbuz, a incercat, dar fara succes, sa obtina incadrarea taierii porcului la romani in aceleasi practici ritualice. In Ungaria aplicarea asomarii s-a facut foarte greu. Si azi taranii taie porci fara sa fie asomati. Pentru aceasta insa, tara a fost amendata de Comisia Europeana.

• Teoria porcului la romani

Suna ciudat termenul „asomare”? Sa spunem altfel: veterinarul satului iti intra in curtea casei si iti impusca porcul in cap. Obligatoriu. Ametit cu tranchilizante, porcul va fi o victima tacuta. Departe de a mai avea loc vreo urma de ritual de vinatoare, va fi o simpla si europeana capitulare. Porcul romanesc va muri inainte sa apuce sa dea nici cea mai mica batalie. Asa suna teoretic chestiunea, conforma cu regulamentele de la Bruxelles.

Dar cine sint porcii Romaniei? Cam patru milioane in fiecare an, de grofaitori crescuti pe linga casele oamenilor, din laturi ce le ramin la masa, din huroaie de orzoaica, din tarite neghinoase. Tot ce se face mai prost si mai de nevindut la tirg maninca porcul de casa al romanului.

La rindul sau, tot ce a avut mai ieftin si mai la indemina cind crapa de foamea comunista si de foamea dintre razboaie si de foamea de dupa inundatii si de foamea de la 1907, pentru saracul roman a fost porcul din camara, porcul lui de acasa, porcul de rezerva. O lunga traditie porcareasca nascuta din foame e pe punctul de a disparea intr-o singura iarna. Aceasta iarna.

Romania a intrat deja in era supermarketului. O anunta cozile infernale din aceste zile de la casele de marcat. In cosurile ticsite cu cumparaturi, porcul de Ignat aterizeaza feliat la suta de grame si in ambalaj vidat. Nici o picatura de sange, nici miros de sorici parlit. Iar gustul – ce mai conteaza gustul cand ai un ambalaj asa de frumos?