Un documentar danez pune sub semnul întrebării corectitudinea cu care IKEA exploatează pădurile deținute în România / Cum răspunde compania suedeză

Documentarul „IKEA Loves Wood”, realizat de jurnalistul danez Tom Heinemann și publicat recent și de Deutsche Welle, readuce în atenția publicului modul în care sunt administrate pădurile deținute de IKEA în România. „Compania taie câte un copac la fiecare secundă și este unul dintre cei care mari consumatori de lemn din lume. Mi-am pus întrebarea: este acest lucru sustenabil?”, explică Tom Heinemann, într-un dialog cu HotNews, de la ce a plecat investigația sa pe  care făcut-o în pădurile României.

• IKEA, prin Ingka Group, deține 50.400 de hectare de pădure în România. Potrivit cifrelor publicate de companie, 3% din lemnul folosit de IKEA provine din țara noastră. 
• Experții citați în documentar spun că pădurile seculare, mixte și bogate biologic, sunt înlocuite cu monoculturi lipsite de rezistență și biodiversitate. 
• Jurnalistul danez vorbește și despre faptul că certificarea internațională FSC, care garantează proveniența responsabilă a lemnului folosit de IKEA este, mai degrabă, „o formalitate administrativă, decât ca un mecanism eficient de protejare a pădurilor”.
• HotNews a contactat și IKEA pentru un punct de vedere. Cum răspunde compania?

„În 2019-2020, m-am gândit: dacă o companie multinațională precum IKEA susține că este sustenabilă, ba chiar mai sustenabilă decât toți ceilalți, atunci acest lucru ar trebui investigat de jurnaliști independenți. Este sustenabilitate reală sau este o înșelătorie?”, spune Tom Heinemann, regizorul documentarului „IKEA Loves Wood”, într-o discuție cu HotNews. 

Filmul lansat în 2024 a fost selectat în cadrul mai multor festivaluri internaționale din Marea Britanie, Australia, Grecia sau România, și premiat atât la noi în țară, la Simfest, cât și în Italia, la Forest Festival Bergamo, Estonia (Matsalu Nature Film Festival) sau Polonia (WFO, Nature Film Festival). 

În prezent, documentarul a fost preluat și difuzat publicului larg de către platforma DW (Deutsche Welle), inclusiv pe canalul acesteia de YouTube, motiv pentru care a generat noi dezbateri. În acest context, HotNews a discutat cu danezul Heinemann despre demersul acestuia.

„IKEA taie câte un copac în fiecare secundă”

„IKEA Loves Wood” a primit finanțare de la televiziunea națională daneză (DR) și de la Institutul Național de Film, iar Tom mărturisește că este cel mai lung proiect pe care l-a început vreodată, unde a lucrat, cu pauze, timp de cinci ani. 

„Timp de câțiva ani, am studiat site-urile IKEA și diverse videoclipuri promoționale ale companiei, am discutat cu experți independenți, cercetători universitari etc. și era ceva ce nu reușeam să înțeleg. Potrivit organizației britanice de mediu Earthsight, IKEA taie câte un copac în fiecare secundă și este, de departe, unul dintre cei mai mari consumatori de lemn din lume. Mi-am pus întrebarea evidentă: este acest lucru sustenabil?”, spune el. 

Tom Heinemann (67 de ani) lucrează independent și susține că mai bine de 30 de ani a atras atenția asupra „părții nevăzute a globalizării.” 

„Vreau să dezvălui modul în care partea bogată a lumii profită de partea săracă”

„Am călătorit și am filmat pe tot globul pământesc, cu scopul de a dezvălui modul în care partea bogată a lumii profită de partea săracă. Asta mă motivează. Ăsta este drumul meu jurnalistic”, după cum zice.

Așa cum dezvăluie, există mai multe motive pentru care a ales să filmeze la noi în țară: IKEA este cel mai mare proprietar privat de păduri din România (Ingka Group, cel mai mare francizat IKEA, deține 50.400 de hectare la noi în țară), plus că la noi, Munții Carpați găzduiesc unele dintre ultimele păduri virgine și seculare din Europa. 

„În țările vecine, cea mai mare parte a pădurilor originale a dispărut deja. România face parte și din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că trebuie să implementeze diverse directive, precum Natura 2000”, explică jurnalistul danez.

„România, una dintre cele mai corupte țări din Europa”

„Lemnul este materialul cel mai frecvent asociat cu mobilierul IKEA, iar motivul e întemeiat. Ne place să lucrăm cu lemn nu numai pentru că face parte din tradiția designului nostru scandinav, ci și pentru că lemnul este un material excelent din punct de vedere al designului, calității și mediului – cu condiția să provină din păduri gestionate în mod responsabil. Lemnul este sustenabil, regenerabil, reciclabil – și frumos”, scrie pe site-ul oficial IKEA. 

Tot aici, compania semnalează cum are o colaborare cu Consiliul de Administrare a Pădurilor (FSC) pentru a avea grijă de pădurile lumii printr-o gestionare forestieră responsabilă, asigurându-se că „există păduri pentru toți, pentru totdeauna”. 

Lemnul prelucrat de IKEA provine din peste 50 de țări, iar primele cinci care-l furnizează sunt Polonia, Rusia, Belarus, Suedia și Germania. Cele mai frecvente tipuri de lemn sunt pinul, mesteacănul, fagul și salcâmul. 

Conform cifrelor publicate de IKEA, aproximativ 3% din lemnul folosit de companie provine din România. 

Au filmat „tăieri la ras”

Alături de ecologiștii de la ONG-ul Agent Green, jurnalistul Tom Heinemann a urmărit modul în care sunt administrate pădurile deținute de IKEA în România, iar conform imaginilor filmate în teren, dar și cu ajutorul dronelor, arată că mai multe zone au fost afectate de exploatări forestiere intensive, inclusiv tăieri la ras, care, potrivit documentarului, ar fi provocat pierderea unor habitate naturale, degradarea solului și modificări ale ecosistemelor locale. 

„România este, de asemenea, una dintre cele mai corupte țări din Europa. Pe internet se pot găsi numeroase articole, videoclipuri și alte materiale despre corupție și violență în industria forestieră. Referitor la procentul de 3%, cea mai mare parte a lemnului este stejar, fag și frasin provenit din păduri foarte vechi, iar pentru a crește păduri noi este nevoie de mai mult de 100-140 de ani”, adaugă el. 

Tom menționează că nu a întâmpinat probleme în timpul filmărilor. „Am decis de la început că, dacă auzeam drujbe într-o anumită pădure, nu urma să intrăm acolo. Într-una dintre păduri, am fost opriți de un pădurar care aparent lucra ca subcontractor pentru IKEA. A fost destul de ostil, dar am reușit să îl liniștim și am părăsit zona la cererea lui”, după cum spune.

Dincolo de eticheta „sustenabil”

„IKEA Loves Wood” prezintă și punctele de vedere ale unor experți în biodiversitate și sustenabilitate danezi, care după ce au analizat imaginile cu defrișările prezente în documentar au atras atenția că practicile companiei suedeze nu sunt orientate către mediu. Spre exemplu, un aspect din film arată cum păduri naturale (seculare, mixte și bogate biologic) au fost înlocuite cu monoculturi, lipsite de rezistența și biodiversitate. Heinemann arată în imagini cum la momentul în care a fost prezent în pădurile vechi deținute de IKEA, ei au încercat să planteze stejari noi, dar aceștia erau uscați. 

Un alt aspect pe care jurnalistul danez îl aduce în discuție este legat de certificarea Forest Stewardship Council (FSC). Practic, această certificare, care garantează proveniența responsabilă a lemnului folosit de IKEA, susține documentarul, este folosită mai degrabă ca o formalitate administrativă decât ca un mecanism eficient de protejare a pădurilor. Cu alte cuvinte, documentarul susține că simpla existență a certificării nu garantează că exploatarea forestieră este întotdeauna făcută în mod responsabil. Dacă verificările nu sunt suficient de riguroase, certificarea poate oferi consumatorilor impresia că totul este în regulă, chiar și atunci când există probleme pe teren.

Tom Heinemann povestește cum a cerut ajutorul celor de la Agent Green, pentru a-l însoți în diferite păduri deținute de IKEA în România, mai ales că activiștii lucraseră ani de zile pe aceeași problemă. „IKEA este cel mai mare proprietar privat de păduri din România (aproximativ 51.000 de hectare), așa că, după o perioadă lungă de cercetare și vizite pe teren, am decis să aleg șase zone forestiere deținute de IKEA. Unele erau tăieri rase în Suceava, iar altele păreau să fie încălcări ale zonelor Natura 2000 în Iași”, susține el.

„Răspunsul oficial al IKEA a fost că totul era în regulă”

„După ce am realizat primele filmări în pădurile IKEA, am contactat compania cu deplină transparență. Le-am transmis ceea ce consideram că reprezintă încălcări ale propriei politici de sustenabilitate, precum și ale numeroaselor documente pe care IKEA le trimisese autorităților forestiere din România. Le-am trimis imaginile filmate în urma investigației noastre și le-am oferit locațiile geografice exacte ale celor șase păduri deținute de IKEA. Răspunsul oficial al IKEA a fost că totul era în regulă și că aproape 100% dintre pădurile lor fuseseră auditate și aprobate de FSC”, spune jurnalistul danez.

Tom spune că reprezentanții IKEA au acceptat să se întâlnească cu el în pădurile în care filmase. „Le sunt sincer recunoscător pentru asta, deoarece IKEA, în mod normal, nu stă niciodată în fața unei camere, ci acceptă doar întrebări și răspunsuri în scris. Chiar dacă directorul IKEA pentru Climă și Natură a negat existența oricăror nereguli, sunt foarte bucuros că am putut, totuși, să ne întâlnim și să discutăm cu ei”, spune danezul.

Așa cum apare în documentar, în pădurile din Suceava au venit șapte angajați, iar unul dintre ei a vorbit pe cameră, în numele companiei: Simon Henzell-Thomas, directorul IKEA pentru Climă și Natură. 

Toți au vizitat locul defrișat, unde danezul a fost cu activiștii de mediu în urmă cu șase luni, și unde stejarii plantați erau uscați. De data asta, însă, Heinemann a găsit din nou pui de stejari plantați, de data asta cu tuburi de plastic care să-i susțină. Jurnalistul semnalează lui Henzell-Thomas că, din înțelegerea lui, pădurile sănătoase nu trebuie defrișate complet, dar cel din urmă susține că IKEA nu practică „clear cut” (tăiere la ras), ci ceea ce numește „substitute cut”. 

Totuși, experții intervievați din film spun că acest termen nu este unul consacrat în silvicultură și că diferența este, în mare măsură, una de denumire, nu neapărat de efect asupra pădurii. „Poți să gestionezi pădurile în moduri care să fie bune pentru oameni, bune pentru planetă și bune pentru economie? În cadrul IKEA, credem asta 100%”, spune reprezentantul companiei suedeze în documentar. 

Unul din trei arbori la fiecare hectar ar trebui păstrat

Cu toate astea, „Ikea Loves Wood” atrage atenția și asupra regulilor FSC din România, care prevăd ca, după exploatarea unei păduri, să fie păstrați în picioare între unu și trei arbori de habitat la fiecare hectar. Acești arbori nu sunt tăiați, deoarece oferă adăpost și hrană pentru numeroase specii de animale, păsări și insecte. Documentarul susține însă că, în cele 12 hectare filmate, nu a rămas în picioare niciun astfel de arbore. 

Jurnalistul de investigații declară și cum, timp de trei luni, a cerut un interviu celor de la FSC, care nu și-au dorit să participe, dar care, ulterior, au revenit cu un răspuns scris în care au declarat că nu este nimic în neregulă cu certificările lor.

„Memoria consumatorilor este scurtă”

„În așteptările mele modeste, sper ca IKEA să analizeze mai profund practicile sale atunci când vine vorba despre administrarea pădurilor. Știu că mulți consumatori (precum și angajați IKEA) au fost cu adevărat furioși, dar mulți ani de realizare a documentarelor mi-au demonstrat că memoria consumatorilor este scurtă. Dacă IKEA își va revizui și poate chiar își va schimba modul de lucru, precum și relația cu FSC, ar fi fantastic. Însă, sunt un jurnalist bătrân și cinic, care nu crede în Moș Crăciun și în alte povești”, spune jurnalistul danez. 

El subliniază cum nu are nicio informație sau dovadă cu privire la corupția sau la comportamente corupte în ceea ce privește IKEA în România. „Totuși, nu am primit un răspuns direct din partea IKEA atunci când am întrebat (de mai multe ori) dacă au raportat vreodată cazuri de corupție sau comportamente corupte. Ei au spus doar: „Avem toleranță zero atunci când vine vorba de corupție”, spune jurnalistul.

„Autoritățile din România ar trebui să asculte experții internaționali”

În ceea ce privește soluțiile, danezul propune reglementări mult mai stricte, instrumente juridice mai bune, amenzi și pedepse mai mari, inclusiv închisoare. 

„Dacă autoritățile din România încă nu pot găsi vinovații care au ucis șase pădurari și în fața numeroaselor atacuri violente, nu sunt multe lucruri pozitive de spus. Autoritățile române ar trebui să înceapă să asculte experții internaționali, să implementeze directivele Uniunii Europene și să colaboreze cu ONG-urile locale. Pentru că industria nu face acest lucru.” 

Heinemann spune că speră ca expunerea modului în care IKEA gestionează pădurile din România să poată schimba lucrurile în pădurile străvechi, curate și frumoase din Carpați. „Dar acesta este doar un vis frumos, nu coșmarul care este realitatea din România.”

IKEA: „Nu împărtășim afirmațiile potrivit cărora activitatea noastră în România ar afecta echilibrul natural al pădurilor sau ar conduce la defrișări”

În urma vizionării documentarului, HotNews a solicitat și poziția oficială a IKEA cu privire la informațiile prezentate în film. Am întrebat compania despre suprafața de pădure pe care o deține în România și statutul său de cel mai mare proprietar privat de păduri din țară, despre acuzațiile privind posibile încălcări ale reglementărilor și tăierile din păduri vechi, despre criticile referitoare la certificarea FSC și despre eventualele măsuri de verificare a locațiilor și lanțurilor de aprovizionare menționate în documentar.

Răspunsul oficial al companiei este următorul:

„Știm cât de importante sunt pădurile pentru oameni și încurajăm un dialog informat despre modul în care acestea sunt gestionate. Înțelegem că imaginile care surprind lucrări forestiere pot genera îngrijorare. 

„Pădurile sunt ecosisteme gestionate pe cicluri de 120-150 de ani” 

Cu toate acestea, nu împărtășim afirmațiile potrivit cărora activitatea IKEA în România ar afecta echilibrul natural al pădurilor sau ar conduce la defrișări. Pădurile sunt ecosisteme gestionate pe cicluri de 120-150 de ani. 

Din acest motiv, imagini surprinse într-un anumit moment al lucrărilor silvice nu pot reflecta, în mod izolat, evoluția unei păduri sau rezultatele managementului forestier. Considerăm că aceste afirmații nu sunt susținute de dovezile disponibile în contextul planurilor de amenajament, de rezultatele monitorizării pe termen lung sau de verificările independente. IKEA utilizează aproximativ 2% din masa lemnoasă recoltată anual in Romania, iar Ingka Investments* deține aproximativ 50.400 hectare de pădure, reprezentând circa 0,8% din suprafața forestieră a țării. 

Toate pădurile administrate de Ingka Investments sunt certificate FSC și sunt verificate periodic de organisme independente de certificare, precum și de autoritățile competente. În situația în care sunt identificate neconformități sau nerespectări ale cerințelor legale, sunt luate măsuri imediate pentru remedierea acestora. 

În pădurile pe care le administrăm, recoltăm mai puțin decât creșterea naturală anuală a pădurii, astfel încât acestea continuă să crească de la an la an. Aproximativ 98% din regenerare se realizează natural, iar în toate cazurile suprafețele exploatate sunt regenerate în conformitate cu legislația din România. 

De la preluarea portofoliului forestier în 2015, volumul de lemn din pădurile administrate de Ingka Investments a crescut cu peste 1,2 milioane de metri cubi, iar peste 220 de hectare de pădure degradată au fost restaurate. În ultimii ani, au fost formulate în mod repetat afirmații potrivit cărora anumite lucrări forestiere ar indica practici necorespunzătoare. Considerăm că aceste afirmații nu au fost susținute de dovezi și nu au reflectat contextul complet al managementului forestier sau rezultatele verificărilor independente. Am demonstrat că acele zone criticate anterior fie s-au regenerat cu succes, fie nu au avut legătură cu lanțul de aprovizionare IKEA”, mai transmite compania.