Una din 5 firme cu active de peste un milion de euro este în insolvabilitate iminentă, spune un expert
„Sunt peste 43.000 de companii în România care au active de peste 1.000.000 de euro. Dar, dintre acestea, aproximativ 8200 sunt în insolvabilitate iminentă. Avem o creștere cu 20% a companiilor care se află astăzi în insolvabilitate iminentă”, a spus marți Paul- Dieter Cîrlănaru, CEO-ul CITR, parte a Impetum Group, la conferința de risc de țară Coface.
Vreau doar să subliniez cu asta fragilitatea mediului economic din România, a mai adăugat el, precizând că aceste cifre se produc într-o perioadă fără niște șocuri anume care să le fi generat.
Cârlănaru a vorbit despre presiunile, uneori sufocante, care apasă pe mediul de afaceri. „Presiunea vine din mai multe zone. Vine în primul rând din creșterea costurilor de producție, vine din creșterea costurilor materiei prime, vine din creșterea costurilor salariale, care e cea mai mare din Europa la acest moment, vine din creșterea costurilor de finanțare”, a mai spus CEO-ul CITR.
Din cele 8200 de companii, 70% sunt în același aceeași situație de mai mult de 3 ani, ceea ce arată că nu se aplică soluții care să le scoată din această zonă.
„Avem, de asemenea, în foarte multe industrii o granularitate foarte mare și asta înseamnă că atâta timp cât companiile sunt mici, ele sunt mult mai puțin rezistente la astfel de șocuri“, a mai spus Cîrlănaru.
De ce au intrat în insolvență companiile de impact în prima jumătate a anului?
Concluziile de mai jos sunt rezultatul unei analize a CITR ale problemelor financiare și operaționale cu care s-au confruntat companiile cu active de peste 1 milion de euro din diverse sectoare ale economiei românești:
- Probleme de lichiditate: majoritatea companiilor au intrat în insolvență din cauza problemelor de lichiditate. În special, întreprinderile mici și mijlocii s-au confruntat cu dificultăți în gestionarea fluxului de numerar, fiind incapabile să-și acopere obligațiile financiare pe termen scurt.
- Creșterea costurilor operaționale: creșterea costurilor cu materiile prime și energia a afectat semnificativ marjele de profit ale companiilor, ducând la incapacitatea acestora de a-și plăti creditorii. Sectoarele cele mai afectate au fost cele de producție și construcții.
- Datoriile acumulate: acumularea datoriilor pe termen lung și incapacitatea de a le restructura în mod eficient reprezintă un alt factor major. Numeroase companii nu au reușit să-și renegocieze termenele de plată sau să obțină finanțare suplimentară pentru a-și susține activitatea.
- Scăderea vânzărilor și a cererii: scăderea cererii pe piața internă și internațională a dus la o diminuare semnificativă a veniturilor pentru unele companii, în special în sectorul comerțului. Aceasta a fost accentuată de inflație și de incertitudinea economică generală.
- Decizii de management: deciziile de management inadecvate și lipsa unui plan de afaceri robust au fost, de asemenea, factori care au contribuit la insolvența unor companii. Lipsa unei strategii clare de gestionare a crizelor și de prevenire a materializării riscurilor a fost evidentă în multe cazuri analizate.
„În perioada următoare, vom vedea probabil o creștere continuă a numărului de masuri de restructurare, pe fondul revenirii la contextul economic și de reglementare anterior pandemiei. Accesarea la timp a unor facilități de restructurare face diferența între procesele cu șanse de reușită și cele care din păcate se derulează prea târziu”, a concluzionat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Care au fost sectoarele cele mai afectate în ianuarie-iunie 2024?
CITR a realizat o analiză sectorială a tuturor companiilor care au intrat în insolvență în primul semestru al acestui an, ce oferă o perspectivă asupra provocărilor din fiecare domeniu dar și pentru sprijini companiile în realizarea unor strategii de restructurare adecvate.
- Comerț cu ridicata și cu amănuntul: 26% din totalul insolventelor a fost reprezentat de sectorul comerțului, afectat de schimbările din comportamentul consumatorilor, influențate de inflație și creșterea costurilor de trai. Reducerea puterii de cumpărare a determinat o scădere a vânzărilor și, implicit, a veniturilor, forțând multe afaceri să declare insolvența.
- Construcții: 20% din totalul insolventelor a fost reprezentat de sectorul constructiilor, confruntat cu majorări semnificative ale prețurilor materialelor și cu dificultăți în accesarea finanțării. Incertitudinile economice și întârzierile în proiectele de infrastructură au contribuit, de asemenea, la instabilitatea acestui domeniu.
- Industria prelucrătoare: 12% din totalul insolventelor a fost reprezentat de companiile din această industrie, afectată de problemele din lanțurile de aprovizionare și de creșterea costurilor de producție. De asemenea, schimbările tehnologice rapide și nevoia de adaptare au pus presiune suplimentară asupra companiilor din acest sector.
- Transport și depozitare: 10% din totalul insolventelor a fost reprezentat de sectorul transportului și depozitării, ce a resimțit efectele creșterii prețurilor la combustibili și ale situației logistice globale. Scăderea volumului de transport și creșterea costurilor operaționale au contribuit la creșterea numărului de insolvențe.
- Hoteluri și restaurante: 7% din totalul insolventelor a fost reprezentat de industria ospitalității, care continuă să fie afectată de incertitudinile economice și de schimbările în comportamentul consumatorilor post-pandemie. Creșterea costurilor de operare și lipsa personalului calificat au fost factori determinanți în avansul numărului de insolvențe în acest sector.
Regiunile care ce au înregistrat cel mai mare număr de insolvențe sunt București cu aproximativ 574 companii, Bihor cu aproximativ 257 companii și Cluj cu aproximativ 215 companii.