Unde să plasez alocația copilului ca să-i poată acoperi șederea și cursurile din facultate

Dacă tot se vor dubla alocațiile, am zis să ne gândim ce ar fi dacă acei bani ar fi păstrați de la primii ani din viață pentru ca în viitor, după ce face 18 ani, copilul să decidă dacă vrea să facă studiile undeva în Europa. Să presupunem că i-ar depune lunar într-un cont de economii, programul de stat growth, pe titluri de stat sau bursă (iar aici în diferite instrumente).

Bineînțeles, în România sunt multe persoane care nu-și permit să pună acești bani deoparte. Unii au nevoie de acești bani pentru rechizite sau o pâine.

Să facem, totuși, un exercițiu de imaginație și să vedem ce bani s-ar strânge în cont, luând în considerare că în primii doi ani din viață copilul va primi 600 lei, iar în următorii, 300 lei (luând în considerare dublarea). Probabil alocațiile vor mai crește. În România deciziile de genul acesta se iau din pixul politicianului.

*De precizat că este greu de anticipat inflația pe următori 18 ani.

*În schimb, în ceea ce privește cursul de schimb (mult mai puțin volatil decât inflația), am luat în calcul o depreciere anuală de 2%.

*Bineînțeles, în calcule se aplică dobânda compusă (dobânda la dobândă)

Ce sume s-ar strânge după 18 ani

• La bănci sunt conturi de economii care oferă dobânzi de circa 2% pe an.

În acest caz, luând în considerare deprecierea leului despre care am vorbit mai sus, suma strânsă după 18 ani ar fi de 15.509 euro.

• Programul gROwth – Contul individual de economii Junior Centenar, prin care toți copiii au conturi deschise la Trezorerie. Presupunând că acest program va continua și se depune complet alocația (ceea ce înseamnă că se depășește plafonul anual de 1.200 lei pentru care se acordă prima), la sold se aplică o dobândă de 3% pe an, iar statul mai pune anual o primă de 600 lei. Din actul normativ înțelegem că dobânda se aplică la sold, nu și la primă. Astfel, la vârsta de 18 ani copilul va primi acel sold unde s-a aplicat dobânda compusă, iar separat, adunați pe 18 ani, cei 600 lei.

Suma ar fi: 13.795 euro + 1551 euro, adică un total de 15.346 euro

• Presupunând că statul va lansa diverse titluri de stat și va oferi în jur de 4% pe an, iar părinții i-ar direcționa copilului banii, atunci în cont s-ar strânge: 15.241 euro

(Randamentul acesta la titluri de stat posibil să nu se mențină – e doar imaginație pe un termen așa de lung. Posibil, dacă economia va fi puternică și politicieni responsabili, să avem de-a face cu dobânzi mai mici)

Următoarele randamente au de-a face cu piața de capital (românească și internațională): investiții directe și fonduri de investiții. Acestea diferă de la caz la caz, fiind multe produse pe piața românească. Unele fonduri de investiții, de exemplu, merg pe bursa din SUA. Pe un calcul (1985 – 2018), randamentul anual pe ultimii 33 de ani pe indicele S&P 500 era de 9%/an, la aur era de 4,7%/an, pe acțiuni internaționale (MSCI EAFE Index) – 6,8%/an. Piețele sunt volatile, iar aici sunt medii pe 33 de ani (crize vin și pleacă). Bineînțeles randamentul trecut nu reprezintă o garanție pentru câștiguri viitoare. Posibil să se întâmple diverse fenomene, iar la 18 ani să fie o criză care va deprecia valoarea acțiunilor.

Totuși, presupunând că ar merge la fel (nimeni nu poate garanta așa ceva), la finalul celor 18 ani soldul ar fi astfel:

5% – 16.865 euro

7% – 20.746 euro

8% – 23.056 euro

16% – 33.909 euro

*16% pare mult, BET-TR (care include și dividendele) pe ultimii 5 ani atât a avut, dar e o perioadă scurtă pentru media anuală, deci nu prea realist pe termen lung. (E un indice nou, al BVB)

Unde se poate studia în UE la costuri mici

În multe țări, la universitățile de stat, costurile sunt foarte mici. La cele private, bineînțeles că sunt costuri mari și diferă de la o universitate la alta.

În Franța, de exemplu, costul e de circa 170 euro/an (de exemplu la Université PSL). Dar pentru a trăi ai nevoie de circa 9.600 euro pe an (fără chirie, bineînțeles), dar dacă vrei să trăiești în Paris, de mult mai mult.

În Germania, în universitățile publice taxele sunt de circa 250 euro pe an/semestru (variază de la una la alta). La universitățile private, în schimb, taxele de școlarizare ajung și la 20.000 euro/an. Pentru costurile de trai, anul trecut era nevoie de minim 850 euro/lună. Adică peste 10.000 euro pe an.

În Belgia: 906 euro/an la universitățile publice. Costul vieții e de 11.400 euro/an.

În Cehia, dacă vorbești cehă, poți studia gratuit. Dacă optezi în engleză, costul e între 4.000 – 12.000 euro/an. Costul minim de trai e de 7.700 euro/an.

În Grecia este gratuit studiul. În Atena, costul vieții este de 635 euro/lună, fără chirie.

În Italia taxele universitare sunt între 900 – 4.000 euro pe an. În Roma, de exemplu, costul vieții este de minim 815 euro/lună, fără chirie.

Surse: topuniversities.com și numbeo.com (acolo unde nu era costul vieții introdus, dar de precizat că nu am inclus chiria)

Nu știm cum va evolua inflația în Europa și dacă învățământul se va menține la prețuri scăzute. 18 ani este o perioadă lungă. Cu banii pe care presupunem că i-ar strânge în acea perioadă, pe actualele prețuri, și-ar putea plăti costul vieții pe circa 2 ani în Franța, de exemplu, sau câteva luni de chirie, mai ales că taxele la universitățile de stat nu sunt mari. Presupunând că alocațiile vor mai crește, în acele conturi de investiții pentru viitor s-ar strânge mai mulți bani decât sumele calculate în prima parte a articolului, așa că e posibil să existe un echilibru în materie de sume economisite și viitoare cheltuieli în afara țării pe actualul scenariu. Nu știm cum va arăta viitorul, dar economisirea pentru viitor este importantă.