Sari direct la conținut

UPDATE Dezbatere TTIP: Efectele acordului de liber schimb UE-SUA asupra industriei IT&C

HotNews.ro
Dezbatere TTIP, Foto: Hotnews
Dezbatere TTIP, Foto: Hotnews

Efectele pe care acordul de liber schimb negociat in prezent de UE si SUA, TTIP, le va avea asupra industriei IT&C sunt discutate, joi dimineata, in cadrul unei dezbarteri organizate de Ambasada britanica la Bucuresti impreuna cu ANIS. La discutie participa, intre altii, reprezentanti ai Ambasadelor Marii Britanii si SUA, expertul britanic pe tema TTIP David Henig, ministrul Comunicatiilor Marius Bostan, alti reprezentanti ai guvernului, parlamentari.

  • HotNews.ro a transmis LIVE TEXT

„Oportunitati pentru industria IT&C in cadrul Parteneriatului Transatlantic pentru Comert si Investitii – TTIP” este tema unei noi mese rotunde ce va fi organizata, joi, de Ambasada britanica la Bucuresti impreuna cu ANIS. La dezbatere vor lua parte reprezentanti ai Guvernului, ai Parlamentului, ai Ambasadelor britanica si americana.

Dezbaterea pleaca de la premisa ca „pe masura ce economia digitala devine o componenta esentiala a economiei globale”, TTIP, un amplu acord de liber schimb negociat in prezent de SUA si Uniunea Europeana, ” isi propune sa creeze contextul care sa incurajeze investitiile in cercetarea, dezvoltarea si comercializarea tehnologiilor de ultima ora si in aceeasi masura sa promoveze utilizarea acestora.”

Vice-ambasadorul britranic Adam Sambrook:

  • Nu este un secret ca Marea Britanie a sustinut intotdeauna comertul international cat mai liber. Noi britanicii suntem o natiune care a prosperat de pe urma globalizarii comertului. De aceea, noi am sustinut de la inceput in mod deschis un TTIP cat mai ambitios. Credem ca acest tratat va aduce importante beneficii economice atat Statelor Unite cat si Uniunii Europene si ar putea deveni un punct de referinta pentru viitoarele tratate cu principalele piete din Asia. 
  • Se estimeaza ca daca toate tratatele comerciale aflate in negociere ar fi finalizate, acestea ar adauga 2.2% din PIB-ul UE, adica aproximativ 275 miliarde de euro. 
  • Cele mai multe studii despre impactul TTIP au aratat ca toate statele din Uniune vor avea beneficii. E adevarat ca pe termen scurt unele tari vor avea mai mult de castigat. Dar pe termen lung, pe masura ce economiile se adapteaza la noile conditii, practic toate statele din Uniune ar beneficia de accesul mult mai facil pe piata Statelor Unite. 
  • Conform unui studiu realizat de domnul Lucian Cernat, economist-sef in cadrul Comisiei Europene, TTIP va aduce o crestere anuala de 0.25% in produsul intern brut al Romaniei odata cu intrarea in vigoare a tratatului. Impactul TTIP ar fi deci unul pozitiv, dar e adevarat ca pe termen scurt acesta pare destul de redus. 
  • Balanta comerciala cu SUA este de asteptat sa se imbunatateasca, fiind estimata o crestere cu aproape 35% a exporturilor Romaniei catre aceasta tara. Iar 90% din beneficiile economice estimate pentru Romania ar decurge din eforturile de reducere a barierelor non-tarifare. 
  • Totusi, economiile sunt intr-o permanenta schimbare, iar din cauza globalizarii, aceste schimbari se petrec din ce in ce mai repede. Vedem asta si in cazul economiei Romaniei care s-a transformat dintr-una dominata de industria grea si agricultura intr-una in care serviciile si productia de bunuri cu valoare adaugata mare au o pondere din ce in ce mai importanta. 
  • Exporturile de servicii romanesti catre SUA sunt la fel de importante ca pondere ca si cele de marfuri. De asemenea, balanta comerciala cu servicii este mai favorabila decat cea de marfuri, indicand un avantaj comparativ al Romaniei in acest domeniu. Exporturile de servicii ICT catre SUA au avut o evolutie exponentiala in ultimii ani, ajungand sa reprezinte 40% din totalul exporturilor de servicii romanesti transatlantice. 
  • Momentan, Romania se afla in top 5 in Europa in privinta ponderii serviciilor in totalul exporturilor catre SUA (alaturi de UK, Olanda, Danemarca etc). De aceea, noi credem ca sectorul IT&C va fi printre cei mai importanti beneficiari ai liberalizarii comertului cu SUA. 

Ministrul Comunicatiilor, Marius Bostan:

  • In momentul de fata am urcat pe site propunerea Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei pentru idei de imbunatatire: pentru a elimina suspiciunile Ministerului de Finante privind impozitul zero pentru start-up-uri, sa fie returnate dupa al doilea an, asa incat start-up-ul sa aiba timp sa creasca; sa fie clarificate meseriile (…)
  • Antreprenorii nu au nevoie de protectionism, ci de competitivitate. O tara are nevoie de competitivitate, ceea ce inseamna tehnologie, un mediu institutional corect. 
  • Intarirea legaturilor transatlantice e o sursa de bunastare. (…) In plus, e o sursa de siguranta si incredere. E prima data cand intr-un tratat al UE se vorbeste si despre intreprinderile mici si mijlocii. In UE sunt peste 20 de milioane de companii, SUA – 28 milioane de companii incadrabile la IMM. Numarul reprezinta 99% din totalul companiilor. In 2015, peste 80% din totalul companiilor care exportau in SUA erau IMM-uri
  • Stimularea comertului are efect si asupra investiilor, care sunt principalul motor de crestere.
  • Acuzatiile privind lipsa de transparenta sunt propaganda.
  • Avem nevoie de o Europa puternica, acest acord va intari Europa si o va ajuta sa raspunda la provocarile din urmatoarea perioada. Tinand cont de ce s-a intamplat in ultimii doi ani, acest acord va fi tot mai important. Cred ca e nevoie ca negociatorii sa scurteze timpul.
  • Ritmul de crestere al UE, dupa estimari, va fi influentat – dar cifrele conteaza prea putin. Datorita economiei digitale, cifrele ar putea fi subevaluate. Eu nu cred in astfel de estimari. Cred ca IMM-urile vor folosi noi oportunitati neexploatate. Ridicarea barierelor va insemna si noi locuri de munca. Circulatia datelor intre cele doua maluri ale Atlanticului este cu 50% mai mare decat cea dintre SUA si Asia.
  • Romania e un contribuitor net – exportam la nivel de servicii foarte mult si proportional cu intreg exportul. Ocupam un loc destul de bun. Dar toate aceste servicii importate sau exportate alimenteaza productia. E un efect economic destul de greu de masurat pana la capatul lantului.
  • Serviciile cresc in pondere si sunt mult mai mare decat produsele digitale in sine
  • Avem companii romanesti capabile sa intre in competitie cu orice companie din lume. Trebuie inlaturate aceste bariere comerciale.
  • Urmatoarea perioada vom depasi cu serviciile digitale 50% din totalul exporturilor de servicii in SUA.
  • Aici e foarte mult loc pentru IMM-uri.
  • Avem nevoie de o piata unica digitala intre SUA si Europa. Efortul pentru aceasta ar trebui sa fie relevant, sa fie tinta. Efortul ar trebui pus pe o piata unica digitala transatlantica.
  • Aceasta crestere in domeniu ar insemna si o crestere a salariilor pentru medici, profesori, cercetatori. Ar potenta investitiile straine. Trebuie sa fructificam fiecare sursa de crestere economica.
  • Interesul nostru este sa fim parte si sa impingem acest acord catre o versiune a acestui acord cat mai buna.
  • Subiectul zilei de azi e scutul de la Deveselu. As vrea sa atrag atentia unui scut mult mai puternic decat cel de la Deveselu – cel al cooperarii transatlantice. Celalalt scut nu vine decat dupa ce sunt impartasite valorile si ideile.
  • Toata retorica anti-TTIP e in cea mai mare parte gresita. Raman siderat cand vad toate aceste lucruri, online-ul e plin de propaganda si minciuni. Ma dezarmeaza un pic. Fiecare om inteligent ar trebui sa se aplece asupra subiectului. Ar trebui sa facem o asociatie a oamenilor care inteleg. (rasete in sala)

Manuel Costescu, Secretar de Stat, Invest Romania:

  • E o diviziune intre oamenii care beneficiaza de globalizare si cei care nu beneficiaza. Ca guvern, trebuie sa ne ocupam si de cei care sunt dezavantajati de globalizare.
  • E o mare masa de oportunitati care se creeaza indiferent de TTIP. Invest Romania a pornit o initiativa care prioritizeaza 6 industrii – a inceput cu IT&C. Noi credem sincer ca investitorii straini si locali pot sa beneficieze de ceea ce se intampla in domeniul IT – cresterea dvs fata de cresterea PIB e cam de 4 ori mai mare. Ati facut acest lucru fara TTIP. Deci TTIP ar putea sa nu formeze un binding constraint, oportunitatea TTIP sa vina peste 2 ani.
  • Binding constraints pe care le vad. Am prioritizat industria iT pentru ca incercam sa intelegem cum pot IT-istii din Romania sa se integreze in industriile din Romania – auto, biotehnologie, agricultura etc. Se prefigureaza tot mai mult o dinamica in care companiile auto (…) sunt interesate mai mult de R&D. Companiile se uita la a complementa inginerii cu oameni din IT.
  • Cred ca acesti mari pasi in fata se vor face cu sau fara TTIP. TTIP iti va permite sa te dezvolti pe piata globala, fara bariera.
  • Noi suntem o mana de lucru a doua cea mai ieftina din Europa.
  • ANIS are o baza de date care preia participantii ANIS din domeniul IT. Acestea, integrate in bazele internationale de concurenta, pot fi accesate de cumparatori, investitori… Asta inseamna ca „money follows knowledge”
  • Vedem din ce in ce mai mult un interes de colaborare intre hub-urile de IT din Londra, Berlin, cu cele din Romania. Vor firme mari care vin sa vada cum pot ajuta start-up-urile. Isi dau seama ca un sistem incipient are nevoie de mai mult mentorship. Pentru a investi cu cap banii, ai nevoie de cineva care a facut acest lucru in trecut – aici contribuie ei.
  • Alt binding constraint: acceptarea diplomelor straine in Romania. Trebuie sa facilitam accesul. Trebuie sa permitem oamenilor din IT sa predea – ei au lucrat, nu au avut timp sa-si faca doctoratele. Trebuie sa rupem barierele mentale asa incat la nivel de rectori sa se inteleaga ca aveti ceva de predat.
  • Incercam sa atragem talentul international – si pentru cei care au nevoie de vize, si pentru cei care nu au nevoie de vize. (…) Trebuie sa dam sentimentul altor expati ca a lucra in Romania e totusi bine.

Ministrul Marius Bostan, raspunzand la o intrebare legata de datele personale:

  • Am prieteni care si-au inregistrat patente in SUA – au dorit sa fie protejati acolo. Din punctul acesta de vedere, sunt diferente. TTIP nu se refera la datele personale. dar important e sa eliminam, prin acest acord de liber schimb, aceste bariere, sa incurajam comertul.

  • Sunt din mediul privat. La mine in firma, daca nu se livra, pleca omul. Asa trebuie sa livreze si cei din Bruxelles. Se lucreaza la o directiva 3 ani, 4 ani, cand apare directiva deja problema dispare.

  • raspunzand altei intrebari: Romania e cea mai pro-americana din Europa. Dar trendul nu e pentru totdeauna, daca propaganda va da roade…
  • raspunzand unei intrebari referitoare la numarul mare de tineri someri, in contextul in care sectorul digital are nevoie de forta de munca: S-a creat o clasa a oamenilor inutili. Toti simt acum ca au digital skills. Ceea ce nu e tocmai adevarat. Sistemul de educatie ar trebui sa insiste. Am un mesaj pentru tineri care nu au job: cat nu ai job, invata. Ai nevoie doar acces la internet, curiozitate, dorinta – aceasta trebuie stimulata. (…) Educatia este inca un sistem inertial, e extrem de greu sa schimbi un sistem inertial, iar atunci companiile se adapteaza. Tinerii ar trebui incurajati prin toate metodele sa-si intareasca competentele digitale, programele pot fi accesate, trebuie doar sa te interesezi si sa inveti. Educatia in spiritul dorintei de a face, in spiritul curiozitatii… E o problema pe undeva – la idei de baza, credinte de baza, iar aceasta e o problema in toata Europa, nu doar la noi. (…) Ideile socialiste si comuniste revin, ceea ce e rau.

David Henig, Director TTIP, BIS UK:

  • Ce include, de fapt, TTIP in privinta IT&C: prevederi anume – un capitol dedicat, ce face referire la eHealth, mHealth. (…) Va face referire pe larg la fluxurile de date, dar nu la protectia datelor. (…) Va face referire la e-accessibility (accesul la Internet). In domeniul proprietatii intelectuale, e foarte probabil ca aceasta sa nu fie abordata pe larg.
  • TTIP: este vorba despre dezvoltarea unui parteneriat mai profund intre UE si SUA. Pentru IT&C, aceasta inseamna sa lucram impreuna mai strans pentru a face fata problemelor si provocarilor. UE si SUA vor lucra impreuna pentru a stabili standarde in domenii inca neclare – de ex., cum va evolua „Internet of Things”.
  • Nu stim care va fi exact, pe viitor, efectul digitalului asupra economiei. Dar aici TTIP ajuta: in loc de bariere, va intari relatiile si comertul. In fata unor provocari globale, precum Internetul global, colaborarea UE-SUA e un avantaj major.
  • Marea Britanie preseaza pentru un acord cat mai rapid. Se poate sa nu fie totul pus la punct pana la sfarsitul anului, dar presam pentru o incheiere cat mai rapida.
  • As fi vrut sa vorbesc despre contestatarii TTIP, dar nu cred ca mai am ceva de adaugat la ceea ce a spus ministrul Bostan

Andreea Paul, Parlamentul Romaniei, Comisia pentru Buget, Finante si Banci:

  • Ceea ce am spus acum cativa ani am spus si anul trecut si spun si anul acesta, dar nimic nu s-a schimbat
  • Ar trebui sa fim mandri ca facem parte din cea mai mare economie a lumii. Dar daca ne uitam la noi, suntem o economie mica. La fel ca acum 3 decenii – nici mai mult, nici mai putin. Atunci, ponderea Romaniei in economia globala era tot de 0,33%
  • Dintre grupurile de lucru create de CE pentru a negocia cu americanii, niciunul nu e condus de un roman, desi ne revendicam ca a saptea economie europeana. Asta cred ca trebuie sa facem in primul rand. ANIS este un business-interested NGO. Daca ati stabi un astfel de obiectiv, ca romanii sa ia parte la negocieri ca purtator de interese legitime, ati intra in legatura cu guvernul pentru promovarea intereselor comerciale.
  • La fiecare miliard de euro exporturi in plus, se creeaza 70.000 de locuri de munca – cel mai bun raport din UE
  • Daca nu vom face nimic si vom balti ca in ultimii ani, atunci vom deveni al treilea cel mai mic beneficiar economic din perspectiva TTIP, cand va intra in vigoare – vom beneficia doar de „spill-over effects”
  • A fi o economie mica nu e un dezavantaj obligatoriu. In urma acordului TTIP, cel mai mare beneficiar ar fi o alta economie mica – Estonia. Dar ei fac ceva si au un target clar definit.
  • Romania poate deveni inima creativitatii si digitalizarii Europei. Voi, insa, sunteti chemati sa faceti acest lucru. Britanicii au spus nu, noi suntem. Dar nu suntem in competitie, trebuie sa facem un parteneriat.
  • In cazul Romaniei, exporturile de servicii catre SUA sunt la fel de importante ca cele de marfuri. Romania are un excedent comercial important in servicii cu SUA. Principalele tipuri de servicii exportate de firmele romanesti catre SUA sunt de departe cele de ICT. Exporturile de ICT ale Romaniei reprezinta 40% din exporturile de servicii si 20% din totalul exporturilor catre SUA. Niciun alt sector economic romanesc nu reuseste aceasta performanta. Nu in ultimul rand, exporturile ICT au avut o crestere exponentiala in ultimii cinci ani si continua sa o aiba. Dar acest domeniu risca sa isi piarda din competitivitate intr-un timp record de scurt daca nu intervine guvernul, pentru a capitaliza avantajele competitive. In acest domeniu, avantajul comercial poate fi pierdut in cinci ani daca dormi in papuci.
  • Pentru firme mici: business visa. Firmele mari au alte oportunitati. Dar firmele mici ar avea cel mai mult de castigat.
  • In structura companiilor romanesti, aproape 6% sunt firme de IT. Anul trecut, s-au infiintat peste 600 de firme noi in IT. Deci capacitate exista.
  • Faptul ca sunt foarte multi oameni care nu muncesc: Leisure time este unul din sectoarele unde se investeste masiv.

Dan Dinuta, Director Comert Exterior, Ministerul Economiei:

  • TTIP este precedat de TPP – protocolul SUA cu Asia. (…) Daca TTIP a terminat recent a 13-a runda de negociere, Japonia a incheiat a 16-a runda – si niciun interes din partea nimanui.
  • Problematica de comert exterior – nu a atras niciodata un interes foarte mare din partea politicului. „Lasa, ca se face la Bruxelles”. Or, nu este asa.
  • (…) Suntem in acest moment in middle game, mai avem o singura runda de negociere pana la vacanta de vara. Daca nu avem eforturi sustinute, nu putem sa incheiem middle-game asa incat, la toamna, sa intram in end game.
  • Am incercat de cel putin 3 ori sa aducem la Ministerul Economiei mediul de afaceri, pentru input. Dar a fost extrem de greu. As vrea sa atrag atentia acestui aspect. Cand te duci la negocieri, trebuie neaparat sa ai langa tine mediul de afaceri, sa se stie ce vrea de la tine mediul economic. (Raspunde o reprezentanta Microsoft: Mediul de afaceri nu cred ca a avut o practica in acest sens pentru ca guvernul nu a avut deschidere. E de salutat invitatia la dialog a ministerului. Din partea mediului de afaceri a existat foarte multa deschidere in acest sens.).
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro