UPDATE Memorandumul cu Rompetrol: Guvernul a aprobat un act normativ prin care accepta sa piarda 400 milioane de dolari contra unei promisiuni de investitii de un miliard de dolari fara clauze punitive
Hotararea de Guvern privind Memorandumul care scapa grupul Rompetrol de datoria de 600 milioane de dolari a fost publicata joi in Monitorul Oficial. Astfel, Guvernul isi asuma retragerea din procesul cu Rompetrol pentru recuperarea unei datorii de 600 milioane dolari dupa ce Curtea Constitutionala a decis ca nu este constitutional ca Parlamentul sa aprobe aceasta decizie. Actul normativ nu impune nici un fel de garantie astfel incat dupa stingerea tuturor litigiilor dintre statul roman si Rompetrol, compania petroliera sa faca investitia de 1 miliard de dolari promisa in nenumarate randuri de premierul Victor Ponta. In realitate, memorandumul scapa compania de litigii si de obligatia de a plati 400 de milioane de dolari din datoria totala de 600 milioane dolari, contra promisiunii ca va realiza investii – fara termene clare de realizare.
Trebuie precizat ca pentru realizarea tranzactiei prin care statul roman primeste 200 de milioane de dolari contra 26,69% din actiuni nu este prevazut niciun termen limita.
Memorandumul cu Rompetrol a fost semnat de statul roman si grupul Rompetrol inca de pe 15 februarie 2013. In forma convenita, a fost criticat pentru ca nu prevedea existenta unor instrumente prin care statul roman sa se asigure ca Rompetrol face investitia de 1 miliard de dolari. In 2013, Guvernul a incercat sa paseze responsabilitatea la Parlament pentru adoptarea prin lege a memorandumului. Insa Curtea Constitutionala a decis ca este neconstitutionala adoptarea prin lege a unui memorandum care priveste o companie, aratand ca acest lucru este in atributia Guvernului.
Victor Ponta a acceptat greu infrangerea in fata Curtii Constitutionale, sustinand initial ca nu agreeaza ideea aprobarii memorandumului prin Hotarare de Guvern. De altfel, intrebat in luna decembrie de jurnalisti de ce nu ia in calcul aceasta posibilitate, Ponta a raspuns: Noi luam decizii, dupa aceea noi raspundem pentru ele, ceea ce dvs aveti marele beneficiu ca nu raspundeti pentru asta si am facut un proiect de lege care a fost aprobat de parlament.
In cele din urma, a acceptat ca documentul sa fie asumat de Guvern. Au semnat Victor Ponta, un secretar de stat de la ministerul economiei, ministrul energiei Constantin Nita, ministrul finantelor Daniel Chitoiu si ministrul bugetului Liviu Voinea.
Potrivit Guvernului, exista aviz din partea Ministerului Justitiei.
Hotararea de Guvern prevede mandatarea ministerului finantelor sa indeplineasca toate procedurule pentru stingerea, prin renuntarea la judecata, a tuturor litigiilor aflate pe rol cu Rompetrol. Altfel spus, renunta la toate procesele prin care statul roman cerea companiei petroliere plata unei datorii de 600 milioane de dolari.
Important este si ce se va intampla dupa stingerea litigiilor. Teoretic, actul normativ ar fi trebuit sa impuna garantii si termene pentru demararea investitiei de 1 miliard de dolari promisa de premierul Victor Ponta in nenumarate randuri. Hotararea de Guvern nu prevede nimic in acest sens. Exista doar un articol care spune ca in cazul in care, dupa stingerea tuturor litigiilor, Rompetrol Group nu indeplineste angajamentele prevazute in memorandum referitoare la un fond de investitii, Ministerul Finantelor este mandatat sa „efectueze toate demersurile prevazute de lege pentru instituirea unor masuri asiguratorii/executorii, respectiv prin promovarea unor actiuni judiciare/arbitrale”. Cu alte cuvinte, nimic concret. Ministerul Finantelor ar putea sa deja in judecata Rompetrol daca va dori, insa atata vreme cat nu sunt impuse nici termene, nici garantii, batalia in justitie este ca si pierduta. Actul normativ nu arata nici in cat timp trebuie creat fondul si nici in cat timp ar trebui demarate investitiile.
Primul pas pentru stingerea litigiilor a fost facut deja, in sensul ca procesele aflate pe rol au fost suspendate inca de pe 18 februarie 2013, adica dupa trei zile dupa ce partile implicate au semnat memorandumul. Pe 18 februarie 2013, Curtea de Apel Constanta urma sa se pronunte, poate chiar in favoarea statului.
In urma conversiei obligatiunilor emise in 2003, statul roman a devenit in 2010 actionar al companiei Rompetrol Rafinare, cu o participatie de 44,69%. Potrivit memorandumului, Rompetrol Group va cumpara de la stat 26,69% din actiuni, in schimbul a 200 de milioane de dolari. Practic, in contul datoriei de 600 milioane dolari, Rompetrol plateste doar 200 milioane dolari. In acest fel, Rompetrol se alege si cu actiuni si cu dreptul de a adopta orice decizie in legatura cu Rompetrol Rafinare. Adica, rolul statului in adoptarea deciziilor va fi lipsit de orice importanta. Dupa tranzactie, statul se obliga sa nu instraineze restul de actiuni, adica 18%, pe o perioada de trei ani.
Memorandumul mai prevede ca partile sa infiinteze un fond de investitii kazah-roman, in care Rompetrol Group sa detina 80%, iar statul roman 20%. Prin acest fond ar urma sa fie efectuate investiti evaluate la circa 1 miliard de dolari pe o perioada de 7 ani. Nu este precizat termenul limita pentru demararea si finalizarea demersurilor.
- UPDATE Foarte important de mentionat este ca Rompetrol Group va fi cel care va decide ce investitii vor fi facute.
La capitolul finantare este prevazuta suma de 150 de milioane de dolari, pe care Rompetrol Group ii va asigura in decursul duratei de investitii. Din acesta suma, 30 milioane dolari ar fi contributia statului roman pe care ar urma sa o plateasca tot Rompetrol Group. Orice distribuire de profit se va efectua doar in favoarea Rompetrol Group, nimic in favoarea statului, pana cand compania isi va recupera investitia de 150 milioane dolari. Statul va pastra participatia de 20% la fond pe o perioada de minim 5 ani, dupa care daca va dori o va putea vinde, Rompetrol Group avand drept de preferinta.
Grupul Rompetrol sustine ca este pregătit să transfere 200 milioane USD la bugetul de stat pentru răscumpărarea a aproximativ 26,7% din acțiuni la Rompetrol Rafinare. “Rompetrol, cu suportul unicului acționar – KazMunayGas, își va respecta angajamentele asumate în fața autorităților române, punându-se astfel bazele unui parteneriat strategic pe termen lung în domeniul energiei”, se arata intr-un comunicat al companiei. Rompetrol mai sustine si ca ca a identificat deja 2 proiecte majore, cu o valoare de aproximativ 350 milioane USD, care vor fi implementate prin fondul de investiții.
- O scurta istorie
Motivul incheierii acestui memorandum este ca „partile doresc solutionarea pe cale amiabila a litigiului existent in prezent intre statul roman si Rompetrol Rafinare”. In urma conversiei obligatiunilor emise in 2003, statul roman a devenit in 2010 actionar al companiei Rompetrol Rafinare, cu o participatie de 44,69%. In 2003, statul a subscris obligatiuni emise de Rompetrol Rafinare in valoare totala de 2.177.699.871,86 lei (circa 660 milioane dolari), prin anularea obligatiilor bugetare reprezentand TVA, accize, contributia la Fondul special al drumurilor publice, precum si majorari de intarziere, dobanzi datorii si neachitate de catre societate. Scadenta pentru rascumpararea obligatiunilor a fost 30 septembrie 2010. Insa, Adunarea Generala a Actionarilor a decis atunci majorarea capitalului societatii cu 1,971 miliarde de lei. Astfel, Statul a devenit actionar in urma unei majorari de capital realizate de companie in contul datoriei. In 2011, Ministerul Finantelor Publice a fost inregistrat in calitatea de actionar al Rompetrol Rafinare, iar in 2012, actiunile au fost transferate la Ministerul Economiei.
Initial, Guvernul a aprobat memorandumul cu Rompetrol in luna mai 2013 printr-un proiect de lege, lasand intreaga raspundere pe seama Parlamentului.Practic, prin aceasta decizie, Guvernul era de acord ca Rompetrol sa scape de datoria de circa 600 de milioane de dolari catre statul roman prin rascumpararea a 26,7% din actiuni la pretul de 200 de milioane de dolari. Intelegerea mai prevede ca Rompetrol sa finanteze cu 150 milioane dolari un fond de investitii in care statul roman va avea o participatie de 20%. Potrivit documentului, orice distribuire de profit urma sa se efectueze doar in favoarea Rompetrol Group pana la momentul in care acesta va recupera 100% din investitia sa. In ceea ce priveste litigiul dintre statul roman si Rompetrol, situatia a fost rezolvata inca din februarie cand procesul a fost suspendat la cererea ambelor parti. Potrivit memorandumului, pe 15 februarie, statul s-a angajat sa ceara suspendarea procesului la urmatorul termen de judecata, care era stabilit pentru 18 februarie, cand instanta lua o decizie.
Dupa ce a fost aprobata de Parlament, Legea privind memorandumul cu Rompetrol a fost atacata la Curtea Constitutionala de presedintele Traian Basescu, care a contestat faptul ca legea „are un caracter individual, ea fiind conceputa nu pentru aplicarea ei la un numar nedeterminat de cazuri concrete, ci intr-un singur caz prestabilit expres pentru realizarea tranzactiei cu The Rompetrol Group N.V., o societate cu sediul in Strawinskylaan 807, Amsterdam, Olanda”.
Curtea Constitutionala a admis in luna noiembrie contestarea sefului statului, stabilind ca este neconstitutionala Legea privind aprobarea Memorandumului de intelegere incheiat intre statul roman si The Rompetrol Group NV.
Premierul Victor Ponta s-a declarat nedumerit de decizia Curtii Constitutionale privind Memorandumul incheiat de guvern cu compania kazaha Rompetrol, afirmand ca societatea ar putea intra in insolventa. Premierul Victor Ponta a dat vina pe „batalia politica” pentru faptul ca un mare proiect de investitii a esuat in Romania. Insa, Executivul ar putea sa aprobe aceste proiecte prin Hotarari de Guvern, fapt care nu era agreat de Ponta. Intrebat in luna decembrie de jurnalisti de ce nu ia in calcul aceasta posibilitate, Ponta a raspuns:Noi luam decizii, dupa aceea noi raspundem pentru ele, ceea ce dvs aveti marele beneficiu ca nu raspundeti pentru asta si am facut un proiect de lege care a fost aprobat de parlament.
- Presedintele Traian Basescu a criticat Guvernul pentru faptul ca a renuntat la 400 de milioane de dolari prin memorandumul agreat in privinta Rompetrol. Basescu a spus ca „fondul de un miliard de dolari nu exista, asa cum este scris in memorandum”. In replica, Victor Ponta a afirmat statul a „pierdut procesul in Romania cu cei de la Rompetrol”, iar „faptul ca presedintele saboteaza toate proiectele importante pentru Romania de investitii, e decizia lui pe final de mandat”. In realitate, statul a solicitat suspendarea procesului aflat pe rolul Curtii de Apel Constanta. Mai precis, prin memorandumul semnat pe 15 februarie, statul s-a angajat sa ceara suspendarea procesului la urmatorul termen de judecata, care era stabilit trei zile mai tarziu, pentru 18 februarie, lucru pe care l-a si facut.
- Este adevarat totusi ca statul a pierdut in 2011 procesul cu Rompetrol in prima instanta, la Tribunalul Constanta. Procesul nu s-a oprit insa aici. Ministerul Finantelor a facut recurs si dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Constanta.
INTERVIURILE HotNews.ro