UPDATE Mugur Isarescu: "Ne vom intalni din nou cu principalele banci in septembrie"

Laureatul premiului Nobel si consilier al presdintelui SUA, Joseph Stiglitz, vorbeste despre principalele aspecte ale crizei economice in deschiderea celei de-a treia zi a Forumului Financiar Central si Sud-Est European. ”Deficitul SUA va fi in 2009 de 10-13%. Daca am fi in UE, probabil am fi dati afara”, a spus Stiglitz.

UPDATE Varujan Vosganian: „Intr-o tara care nu are resurse economice si institutionale – amestecul statului se va transforma foarte repede in agresiune la adresa economiei de piata”

UPDATE 2 Mugur Isarescu: „Inovatiile financire ar putea sa aiba consecinte neintentionate care sa influenteze criza. In general, sunt foarte prudent in ce priveste inovatiile. In 2-3 ani, ceea ce numeam produse sofisticate, inovative – acum le numim produse toxice.”

UPDATE Mugur Isarescu:

Am descoperit ce bine este sa fim analizati intr-un context global.
Prezentarea mea nu este exact axata pe criza. Este despre pozitia Romaniei in contextul crizei globale.
Viziunea mea este pe termen mediu. Este clar ca suntem la finalul mai multor cicluri de dezvoltare.
Este foarte probabil ca omenirea sa fie si la finalul unui ciclu pe termen mediu dar si al unui ciclu secular.
Ciclul pe termen mediu este in legatura cu miscarile capitalului privat la nivle mondial.
Daca sunt cresteri si descresteri in fluxurile de capital – au existat multe studii pe aceasta tema in intreaga lume – cand ciclul este ascendent, impactul este pozitiv si pe partea descendenta, impactul e negativ.
Incercam sa amelioram aceste etape.
Pentru circa 50 de ani institutiile financiare au intrat in joc si au incercat sa substituie fluxurile negative de capital cu bani privati.
Daca incerci sa substitui complet banii publici (FMI de exemplu) cu bani privati este aproape imposibil.
Se spune ca sistemul bancar din Romania a avut probleme si de aceea ne-am indreptat spre FMI. Nu este cazul, este un aranjament preventiv, incercam sa evitam un bailout.
Incercam sa incurajam capitalul privat sa ramna in tara – avem convertibilitate deplina, incercam sa importam credibilitate de la institutii financiare internationale si sa convingem bancile sa-si mentina expunerea in Romania.
Exact dupa 10 ani ne confruntam cu exact aceleasi probleme ca in 1999. Acela a fost un moment de exercitiu al implicarii sectorului privat.
Metode mai bune de implicare a sectorului privatin aranjamentul cu FMI:
– solicitarea institutiilor bancare sa prelungeasca imprumuturile
– renegocierea bondurilor guvernamentale
De fiecare data cand un aranjament privat implica bancile private este o intreaga controversa daca va functiona sau nu
– creditorii sunt foarte diferiti- a discuta cu bancile din Austria nu este acelasi lucru ca si a discuta cu bancile din Grecia sau Olanda.
– politicile si inovatiile financire ar putea sa aiba consecinte neintentionate care sa influenteze criza. In general, sunt foarte prudent in ce priveste inovatiile. In special in domeniul bancilor centrale, sunt riscante.
In 2-3 ani, ceea ce numeam produse sofisticate, inovative – acum le numim produse toxice.
Dupa 15 septembrie am descoperit ca sunt 5 canale pentru raspandirea crizei spre Romania.
4 din 5 nu necesita o abordare de politica:
– primul este comertul exterior. Rata acestui comert in PIB este mai mica fata de Republica Ceha unde e 70%. Este un canal, foarte putin trebuie facut in acest sens.
– al doilea canal: increderea. Un apetit de ris mic, declinul ISD. Dar in Romania, in primele 2 luni, volumul ISD au crescut, e drept ca in martie au scazut. Este o mica descrestere in primul trimestru fata de aceeasi perioada 2008.
-al treilea canal – rata de schimb. Parerea mea personala este ca acesta e rolul rezervelor internationale – nu le tii la 10% din PIB numai pentru a te uita la ele. Destinatia lor este de a pastra stabilitatea financiara. De aceea am optat sa existe o rata de schimb flexibila – altfel, toate socurile merg direct in economie. De aceea PIB-ul a scazut cu pana la 20% in statele baltice.
– al patrulea canal: echilibrul si bunastarea.
– al cincilea canal: necesitatea de asistenta financiara de la UE si FMI.
Incercam sa convingem bancile ca este in interesul lor sa ramana. Aranjamentul cu FMI este bazat pe stimulente, nu pe conditionalitati, parteneriat cu bancile private.
Noi chiar credem ca aceasta economie isi va reveni. Cred ca sunt multe oportunitati si se vor intoarce catre banci si catre investitori.
Ce ar trebui evitat:
– discutand cu 10 banci in Bruexlles am constatat ca daca incerci sa impui un sablon de reguli se ajunge la un blocaj
Am stabilit sa ne intalnim in mod constant, spre exemplu in septembrie ne vom intalni din nou
– concluzia este ca regulile comune, ca un sablon, nu sunt o solutie.
Sa abordezi tarile Europei de Est la comun este total gresit. Inteleg ca trebuie sa existe o viziune globala, ca geografic suntem aici, dar nu-mi dau seaman unde este Romania situata. Uneori pare sa fie in Europa centrala, alteori in Europa de sud-est, alta data este tara balcanica.
Consider ca din punct de vedere financiar trebuie diferentiat intre tarile membre UE si non-membre UE.
Regimul ratelor de schimb este diferit. Nu poti pune in acelasi cos tarile cu consiliu monetar si cele fara, cele cu rate de schimb fixe si cele cu rate flexibile.
Sunt diferente mari intre Romania, Polonia, Ungaria – agentiile de rating trebuie sa se uite la cifre. Care este logica agentiilor de rating care pun sub-investment grade Romaniei, cu o rata a rezervelor straine de 5,3%, cea mai mare din regiune.
Am avut nevoie de ceva timp ca sa vedem care au fost canalele. Nu spun cu optimism ca economia merge bine. Am spus ca la ajustarea care era absolut necesara economia a raspuns bine.
Dupa operatie nu poti avea si ajustare si crestere economica. Scaderea activitatii economice era inevitabila. Ajustarea deficitului de cont curent aparea in Romania cu si fara criza.
Ajustarea aceasta are costuri si punctul cel mai dificil a fost depasit. Acesta este mesajul meu – economia isi va reveni treptat, pe alte baze. Nu ne mai asteptam la aceeasi expansiune dar o anumita normalitate va apare.

Principalele declaratii ale lui Joseph Stiglitz:

In multe tari, dar nu e cazul Romaniei, bancile centrale nu au facut o treaba prea buna
Este o criza economica rezultatul multor greseli financiare
Nu se reconstruieste peste noapte, trebuie reconstruita pe termen lung, asta e pozitia in care ne aflam azi.
Ce a mers prost? Multe persoane vin sa dea lectii, eu nu am venit sa fac asta
Rata de economisire a mers aproape de zero in SUA. Chiar dupa ce am rezolvat cu sistemul bancar, economisirea nu va creste foarte mult
Acum este undeva de 4-5% si unii analisti cred ca va ajunge la 10%.
Curba evolutiei crizei nu va avea forma de V, va avea mai mult o forma de L
Se spune ca s-a imbunatatit situatia pe piata muncii – aceasta inseamna practic ca numarul persoanelor care si-au pierdut joburile este mai mic de 600.000 intr-o luna
Rata somajului a crescut rapid la 8,9% dar asta nu evidentiaza cat de grava e situatia. Sunt multi care au pierdut joburile permanente si acum lucreaza part-time; acestia nu sunt inclusi in categoria somerilor.
Numarul persoanelor care si-au pierdut casele este de ordinul milioanelor, ceea ce este o problema sociala mai mult decat una economica

Natura economiei de piata in SUA: avem o situatia cu sute de mii de oameni fara case si multe case fara locuitori. Este o problema! Din pacate nu putem sa punem oamenii in casele nelocuite. Cand oficialii spun ca se apropie recesiunea de sfarsit se refera la momentul in care cresterea redevine pozitiva. Dar pantru cetateni, sfarsitul recesiunii este cand isi recapata slujbele
200 miliarde USD va cheltui guvernul SUA in 2009 dar in acelasi timp statele federale vor reduce cheltuielile. Acestea au un buget foarte strict de cheltuieli, mai strict decat in criteriile de la Maastricht
La sfarsitul anului multi vor spune: v-am zis ca pachetul stimulativ nu va avea efect. In 2010 vom cheltui 400 miliarde USD, ceea ce va fi bine pentru acel an; dar deficitul SUA a devenit atat de mare incat ne intrebam daca il vom putea sustine
Opt ani de politica macoreconomica total iresponsabila, pe timpul presedintelui Bush, isi arata efectele acum
In acest an deficitul va fi 10-13% din PIB. Daca am fi in UE probabil am fi dati afara
15% din trupele care se intorc din Irak si Afganistan sunt desfiintate
600 miliarde dolari sunt costurile necesare
Acum criza a ajuns in China; creste numai cu 8%, mai putin decat inainte. Incetinirea cresterii are consecinte economice globale
Tarile in curs de dezvoltare vor fi afectate prin toate canalele: investitii, exporturi etc.
Tarile mai mici vor fi cele mai afectate pentru ca depind de comert exterior si investitii. Dar acestea au resurse mai putine pentru a reveni pe un trend ascendent. Multe tari nu au bani pentru pachete stimulative
Tarile care s-au descurcat cel mai bine au fost cele mai deschise, iar acum sufera cel mia mult
Ironia este ca banii se intorc in SUA, desi aici a fost originea problemei. Explicatia rezida in garantiile oferite de guvern. Lectii generale: este nevoie sa regandim ce inseamna politici si institutii bune
Pietele financiare americane au dat faliment in masa. Daca pietele financiare functioneaza, efectele benefice se resimt in economie
Dar aceste piete au creat risc, au alocat capital in mod gresit, niciodata nu a fost o pierdere mai mare de fonduri decat in proiectele financiare americane
Au alocat capital in mod gresit la costuri foarte mari. Sistemul a inghitit o mare parte din profitul mediului privat.

Mugur Isarescu – comentarii la discursul lui Stiglitz:

Avem stabilitatea preturilor dar si stabilitate financiara. Cred ca trebuie sa avem un echilibru.
Sigur ca stabilitatea preturilor este importanta, dar este esentiala stabilitatea financiara, pe termen lung.
Legat de avantajele Romaniei: este corect ca un avantaj major este rata flexibila a cursului.
Este la fel de adevarat ca exista niste reglementari stricte bancare – probabil ca au fost si suprareglementate.
Problema este ajustarea datoriei externe. 12% anul trecut nu a fost foarte mult dar de la agentiile de rating am fost atentionati sa reducem acest deficit.

Varujan Vosganian:

Veniturile bugetare ale anului 2008 au fost cu 150% mai mari decat in 2007.
Criza practic a inceput un an mai tarziu dupa ce 3 trimestre am experimentat o crestere de 9%.
In perioada octombrie-decembrie am avut perioada de ”transfer” a crizei.
Din pacate, incepand cu ianuarie-februarie criza s-a internalizat.
Reducerea productiei a dus la o restrangere a consumului.
Etapa urmatoare este etapa in care Romania va trece de la criza economica ca componenta sociala – transformarea somajului in somaj de lunga durata.
Toate acestea fie vor duce la stagflatia anilor ’90 sau vom ajunge la o faza noua.
Cele mai mari pericole in ce priveste abordarea acestei crize: evident ca nu se va rezolva in mod simplist – trebuie actionat simultan si asupra productiei, consumului, deficitului bugetar, investitiile publice.
Exista componente contradictorii in fiecare din acestea. Exista cercuri vicioase care deja se vad.
Deficitul bugetului de stat: pe primele 4 luni suntem la 2% deficit.
Trebuie ca politica sa aiba in vedere ca managementul guvernamental sa fie un management al riscului.
Trebuie sa abordam cu multa precautie politicile FMI in ce priveste consumul pentru ca ar putea sa compromita sansele de dezvoltare viitoare a Romaniei.
In Romania criza s-a datorat unei discrepante dintre necesitatile de crestere si resursele interne – erau prea mici pentru a alimenta cresterea ecopnomica.
Cand vorbim desre cand se va termina criza, spun ca a vehicula idei legate de un socialism – pentru noi este un lux, este o dezbatere buna in tarile mature. In tarile bogate socialismul este de fapt social-democrat, daca tara are institutii si piata matura.
Un stat care nu are resurse economice si institutionale – amestecul statului se va transforma foarte repede in agresiune la adresa economiei de piata.
In statul roman, fara resurse, orice amestec in economia de piata inseamna un pericol la adresa acesteia.
Criza va permite relansare economica atunci cand imobiliarele, forta de munca vor permite reluarea activitatii. Atunci cand se va reduce costul unui nou loc de munca.
Aceasta criza a prins sistemul bancar greoi, nereformat si lipsit de anumite instrumente financiare. In alte tari sustinerea economiei se face prin intermediul sistemului bancar.
Din pacate, la noi sistemul bancar costa mai mult decat o economie in stare de criza isi poate permite.
Criza se va incheia in clipa cand resursele se vor iefitni la 30-40% fata de 2008 si costul fortei de munca va deveni rezonabil.
Se incheie definitiv epoca imbogatitilor dupa revolutie.
Se va curata mediul economic. Se va vedea ca pentru Romania industria si capitalul romanesc devin prioritare. A fost ignorata agricultura, industria alimentara, energia.
Este o perioada in care noi trebuie sa redescoperim industria, capitalul autohton. I-as spune o reasezare a economiei romanesti. Romania are multe zone necrescute: sistemul de asigurari private de sanatate dezvoltat, banci ipotecare, sistemul de factoring dezvoltat.
Ar fi trist ca aceasta criza sa ne faca sa pierdem castigurile ultimilor 20 de ani.