Valentin Protopopescu, doctor in filosofie: Comunistii i-au mutat pe tarani la oras fara sa le fi oferit un model de urbanitate. In Bucuresti nu am ajuns, nici macar in 2010, sa vorbim despre o populatie urbana

​”Astazi, mahalaua din Bucuresti s-a mutat in centru, iar centrul nu e nicaieri”, a explicat Valentin Protopopescu, psihanalist si doctor in filosofie, in cadrul dezbaterii „Bolile orasului sau divortul in societate”. Cu ocazia evenimentului desfasurat la mijlocul acestei saptamani, s-a mai discutat despre impactul pe care l-a avut vechiul regim asupra vietii la oras si la sat. „In 1938, Bucurestiul avea cam 800.000 de oameni. Putem spune ca erau niste insi relativ bine urbanizati. Ce au facut comunistii? I-au destarat pe acesti tarani. Si-au pierdut identitatea taraneasca fara sa capete o identitate urbana. La tara, fiecare era responsabil de bucata lui de pamant, de partea lui de ulita. La oras, nimeni n-a mai raspuns de nimic. De unde si mizeria monstruoasa care ne bantuie zilnic iesirile in urbe”.

„In Bucuresti, nu am ajuns, nici macar in 2010, sa vorbim despre o populatie urbana asa cum se intampla in cazul oraselor Paris, Viena, Budapesta”, a spus Valentin Popescu, eseist si doctor in filosofie al Universitatii din Bucuresti, intr-o discutie despre „bolile” Capitalei Romaniei.

„De ce? Pentru ca Bucuresti a fost un targ. Printr-un accident istoric nefericit, evident, pentru ca nu are o asezare strategica (este situat intr-o zona extrem de afectabila de seisme si este abordabila de catre orice invadator), Bucurestiul a devenit capitala intai a Regatului, apoi a Romaniei Reunite”.

Structura sociala si psihologica a Bucurestiului

„Care a fost structura sociala, psihologica a acestui targusor? O casta, boieri, oameni care au facut averea la tara, pe urma tarani care s-au asezat pe la periferie, clacasi. Boierii s-au urbanizat.

In istoria Romaniei, daca a existat o generatie pozitiva, care a facut realmente ceva pentru neamul asta, este generatia de la 1848. E vorba de copiii boierilor de a doua, a treia, a cincea generatie, care au studiat la Palermo, la Paris, la Berlin. Sunt oameni care chiar si-au dedicat puterile, averea si inteligenta edificarii unor institutii, unor relatii intre oameni, unor valori, unor principii.

In istoria Romaniei, daca a existat o generatie pozitiva, care a facut realmente ceva pentru neamul asta, este generatia de la 1848.

Valentin Protopopescu, doctor in filosofie

Romania moderna, asa cum o cunoastem astazi si asa cum am monstenit-o, vine de la pasoptisti. Si nu ma refer doar la 1821-1848 si gata, ci si la Unirea lui Cuza, la reformele lui, la Razboiul de Independenta, la Banca Nationala a Romaniei, la Universitatea din Bucuresti, la Armata, la Biserica, la tot. Lucrurile se termina, paradoxal, in 1918. Romania Mare nu mai are aproape nici o legatura cu generatia aia stralucita de la ’48. Intervine politicianismul intr-o masura gregara si patologica.

In 1938, Bucurestiul avea cam 800.000 de oameni. Putem spune ca erau niste insi relativ bine urbanizati. Indiferent ca e vorba de centristi, de tipii bogati care traiau in proximitatea centrului, sau de excentrici. Existau mahalale, dar erau adevarate lumi paralele centrului, lumi urbane, cu traditiile, cu valorile, cu codurile lor. Astazi, mahalaua din Bucuresti s-a mutat in centru, s-a centralizat, iar centrul nu e nicaieri. O mare contributie la acest proces de dezurbanizare a metropolei au avut-o comunistii. Intr-o maniera foarte simpla. De la 800.000 de locuitori in ’38, Bucurestiul a ajuns sa aiba, in 1989, 1,7 milioane – cifra declarata. Dar cred ca erau vreo 2,5 milioane, nedeclarati si neinregistrati. De unde au venit oamenii astia? De la tara”.

Blestemul colectivizarii comuniste

Nu se cuvine sa-i dispretuim in nici un fel pe tarani. Dar cred ca e o realitate trista asta: adevaratii tarani s-au dus de mult. Comunistii au avut grija de lucrul asta.

Valentin Protopopescu, doctor in filosofie

„Nu se cuvine sa-i dispretuim in nici un fel pe tarani. Dar cred ca e o realitate trista asta: taranii reprezinta astazi o mitologie. Pot fi gasiti in formol la Muzeul Taranului Roman, la Muzeul Satului, sau oameni foarte in varsta, pierduti intr-un fund de tara necunoscut. Adevaratii tarani s-au dus de mult. Comunistii au avut grija de lucrul asta, au lucrat foarte eficient: prin colectivizare. Au ras temelia satului romanesc, care era un sat autentic. Care avea un cod moral, o viziune filosofica despre lume, avea o religiozitate crestina, dar puternic infuzata de influente pagane stravechi”.

„Ce au facut comunistii? I-au destarat pe acesti tarani, pe cei care s-au opus i-au ucis, le-au luat proprietatile si i-au exportat la oras, unde au fost construite marile platforme industriale. I-au mutat pe tarani la bloc, i-au facut sa locuiasca unii deasupra altora, fara ca prin asta sa le fi oferit un model de urbanitate. Practic ei si-au pierdut identitatea taraneasca fara sa capete o identitate urbana.

La tara, fiecare era responsabil de bucata lui de pamant, de partea lui de ulita. La oras, nimeni n-a mai raspuns de nimic. De unde si mizeria monstruoasa care ne bantuie zilnic iesirile in urbe”.

Bucurestiul este singura capitala europeana care nu are hipodrom. Pana si Tirana are. La noi e la Ploiesti.

Valentin Protopopescu, doctor in filosofie

„Si atunci ne punem intrebarea: cum sa ne respectam? Cum sa fim sanatosi, cum sa prevaleze supraeul nostru in relatiile interumane? Cata vreme noi nu avem o identitate, nu stim de unde pana unde se intinde aceasta. Aceasta este istoria individuala a unei boli pe care as numi-o agresivitatea patologica a pseudocetanilor unei metropole ca Bucurestiul, hibrizi, oameni struto-camila, fara identitate si mai ales fara o perspectiva, fara un viitor. Traiesti de azi pe maine, incerci sa-ti astamperi instinctele de supravietuire, sa-ti proiectezi dorinta, libidoul, astfel incat sa-ti fie cat mai bine in detrimentul celorlalti. Nu asa se intampla la Paris, la Praga sau la Budapesta. Din acest punct de vedere, nu avem nici o sansa.