Verdict dur al Bruxelles-ului: Campanii mediatice de hartuire asupra personajelor-cheie din Justitie. Vezi cum s-a ajuns aici si care sunt campaniile de presa reclamate de 3 institutii majore din Europa

Presiunile unor institutii media asupra sistemului judiciar, hartuirea unor personaje-cheie din Justitie si indoielile privind eficacitatea CNA sunt evidentiate, in mod fara precedent, in raportul MCV prezentat miercuri de Comisia Europeana. CE arata ca este nevoie de o „reviziuire a normelor existente”, asa incat libertatea presei sa fie insotita de o „protectie a institutiilor si a drepturilor fundamentale ale persoanelor”. Raportul Comisiei este ultimul dintr-o serie de pozitii ale unor organisme internationale, dupa cele ale Comisiei de la Venetia si OSCE, ce fac referire la faptul ca in Romania o parte din mass-media e folosita in scopuri politice – trustul lui Dan Voiculescu fiind nominalizat de OSCE ca „exemplu viu” de instrument politic. Raportul MCV insista asupra atacurilor media asupra justitiei, atacuri reclamate in Romania nu doar de presedintele Basescu, ci si de reprezentantii multor institutii judiciare.

Documentul mentioneaza ca e nevoie de „asigurari” privind independenta CNA si ca forul audiovizual ar trebui sa aiba un „cod de conduita”.

Context: Cum s-a ajuns la situatia in care presa ajunge sa fie mentionata ca instrument de presiune in rapoartele unor foruri internationale

Cazurile in care presa a dus campanii sustinute impotriva unor institutii sau persoane publice sunt vechi, insa au atins un nivel fara precedent anul trecut. Atacurile media sau prin media se indreptau, initial, preponderent asupra unor institutii guvernamentale sau publice – vezi cazul lui Dan Grigore, membru CNA care la inceputul anului trecut si-a dat demisia ca urmare a unor declaratii facute la adresa sa de Crin Antonescu, la Antena 3. Atacurile s-au intors spre zona sistemului judiciar incepand din vara, prin campaniile duse in special de Antena 3 la adresa diversilor membri ai Curtii Constitutionale, CSM si ai altor institutii de profil.

In tot acest timp, diverse cazuri de atacuri mediatice si campanii au fost discutate in CNA, for care, impartit politic fiind, nu a reusit sa dea sanctiuni in cazuri majore de abuzuri media. O parte dintre membrii Consiliului au avut, de altfel, pozitii publice in care au criticat incapacitatea acestui for de a sanctiona fapte „grave” din audiovizual.

Atat o parte dintre membrii CNA, cat si conducerea unor institutii importante din justitie au facut trimitere explicita la Antena 3 ca autoare a atacurilor si presiunilor asupra unor persoane sau institutii.

Cazuistica Antena 3 a fost punctata, in noiembrie, de o parte dintre membrii CNA. Ei indicau, intre altele, mai multe exemple de campanii sustinute de acest post impotriva unor oameni din justitie, in perioada ce a urmat referendumului.

Intre altele, cei cinci aratau in „opinia separata” transmisa atunci presei:

„nesanctionarea unor abateri grave de la legislatia audiovizualului inregistrate pe parcursul mai multor campanii difuzate de catre Antena 3. Cei cinci faceau referire la „emisiunile monitorizate si analizate in mai multe randuri de catre plenul CNA in cazurile manifestatiilor de strada din ianuarie 2012, campaniile duse impotriva unor judecatori ai Curtii Constitutionale si a Curtii ca institutie in ansamblul ei, impotriva unor magistrati ai CSM, impotriva Institutului Cultural Roman si impotriva presedintelui Romaniei. Dezbaterile din cadrul Consiliului au relevat incalcari de la legislatia audiovizualului. (…) CNA nu a adoptat nicio masura sanctionatorie. Faptul ca nu au fost aplicate sanctiuni nu inseamna ca abaterile nu au existat, ci doar ca CNA, prin votul unor membri, legitimeaza si incurajeaza repetarea si multiplicarea unor astfel de abateri de la lege.”

Printre cazurile mentionate de cei cinci membri CNA:

in emisiunile Antena 3 „a fost incalcat astfel dreptul la dreptul la propria imagine al judecatoarelor Curtii Constitutionale Iulia Motoc si Aspazia Cojocaru, al judecatoarelor Alinia Nicoleta Ghica si Oana Andreea Schmidt-Haineala si al judecatorului Cristi Danilet de la Consiliul Superior al Magistraturii„;
„in cazul doamnei Iulia Motoc, judecator la Curtea Constitutionala, am apreciat ca a fost incalcat grav dreptul la propria imagine, postul reproducand un text scris de domnul Eugen Mihaescu care mentiona o presupusa tulburare psihica de care ar fi suferit doamna Motoc”;
„in cazul domnului Cristi Danilet, judecator, membru al CSM, am considerat ca a fost incalcat dreptul la propria imagine si nu au fost respectate obligatiile postului privind asigurarea unei informari obiective si corecte. In introducerea emisiunii Sinteza Zilei din 29 august, moderatorul Mihai Gadea a vorbit despre „un demnitar foarte important”, „unul dintre aparatorii acestui regim”, „dat in judecata de proprii parinti”.”
„Sub titlul „Ele l-au salvat pe Basescu”, in emisiunea Panorama din 25 august, in timp ce erau prezentate fotografiile presedintelui si vicepresedintelui CSM – Alina Nicoleta Ghica, respectiv Oana Andreea Schmidt-Haineala, Aspaziei Cojocaru, Laurei Codruta Kovesi si Monicai Macovei, moderatorul emisiunii a permis atacuri nefondate la adresa persoanelor si a institutiei Consiliului Superior al Magistraturii, catalogata de unul dintre realizatorii postului drept „alta institutie mizerabila in statul asta reformat”.

Alte cazuri de atacuri mediatice fata de care institutiile din justitie au reactionat in ultima jumatate de an:

La sfarsitul lunii august 2012, Consiliul Superior al Magistraturii se inscria in randul institutiilor care sesizau CNA in legatura cu Antena 3, avand in vedere atacurile la mai multi oameni din CSM. Mai precis, CSM viza „incalcarea dreptului la imagine si viata privata a doamnei judecator Alina Nicoleta Ghica, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, a doamnei procuror Oana Andrea Schmidt-Haineala, vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii si a domnului judecator Cristi Vasilica Danilet, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii”.
Cateva zile mai tarziu, CSM afirma ca atacurile din media asupra membrilor CSM si judecatorilor incalca normele democratice si principiile statului de drept si cerea un mecanism de responsabilizare a reprezentantilor celorlalte puteri in stat.
Atacurile si campaniile televizate au continuat si inainte, si dupa alegerile parlamentare. La inceputul acestui an, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu, membru CSM, declara ca „membrii CSM au fost atacati extrem de grav de unele posturi de televiziune, la care s-au facut campanii mediatice extrem de agresive, cu atacuri atat personale, cat si institutionale la adresa multora dintre membrii Consiliului, atacuri in care se facea referire fie la fapte inexistente, fie se bazau pe opinii subiective si evident tendentioase, incercandu-se practic sa fie impiedicat CSM sa exercite in conditii corecte, legale, atributia constitutionala pe care o are”.
Tot recent, seful Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, l-a dat in judecata pe realizatorul Antena 3 Mircea Badea, acuzandu-l ca i-ar fi adus atingere imaginii si demnitatii prin afirmatii defaimatoare, mincinoase si batjocoritoare la adresa sa. Jurnalul National, care a anuntat demersul lui Horia Georgescu, a reluat afirmatiile lui Mircea Badea la adresa acestuia, iar Mircea Badea a reactionat in propria emisiune, inclusiv prin afirmatii de tipul „Prietene, daca te sifonez eu, te imbunatatesc”.

Raportul CE de miercuri, 30 ianuarie 2013

In raportul CE privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) se arata ca „au existat numeroase exemple de mijloace de informare in masa care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar”, ca e nevoie de masuri pentru independenta CNA si se mentioneaza efectul atacurilor politice si mediatice asupra ANI: „rapoartele ANI sunt in mod frecvent contestate, chiar daca bilantul (…) este pozitiv”.

Ce spune raportul Comisiei privind progresele Romaniei in cadrul MCV, cu privire la atacurile politice si mediatice asupra institutiilor judiciare:

„In timpul verii, una dintre preocuparile majore a fost dovada clara a exercitarii de presiuni asupra institutiilor judiciare si a lipsei de respect pentru independenta sistemului judiciar. Aceasta ramane un motiv serios de preocupare. Comisia a primit numeroase rapoarte privind acte de intimidare sau hartuire comise impotriva unor persoane care lucreaza in institutii judiciare si anticoruptie importante, inclusiv amenintari cu un caracter personal impotriva judecatorilor si a familiilor acestora si campanii mediatice de hartuire.”
„Din pacate, recomandarea Comisiei nu a fost pusa in aplicare pe deplin. Atacurile cu motivatie politica la adresa sistemului judiciar nu au incetat. Un punct critic este acceptarea hotararilor judecatoresti: pentru aceasta este necesar ca toti membrii clasei politice sa ajunga la un consens privind abtinerea de la criticarea hotararilor judecatoresti, de la subminarea credibilitatii magistratilor sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora.”
„Comisia ar dori, de asemenea, sa atraga atentia asupra rolului mijloacelor de informare in masa. Au existat numeroase exemple de mijloace de informare in masa care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum si anumite indoieli cu privire la eficacitatea activitatii de supraveghere desfasurata de Consiliul National al Audiovizualului. Situatia sugereaza necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul ca libertatea presei este insotita de o protectie corespunzatoare a institutiilor si a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum si pentru a pune la dispozitie masuri reparatorii eficiente.”
Recomandare: „revizuirea standardelor existente pentru a se garanta existenta unor mijloace de informare in masa libere si pluraliste, asigurandu-se, totodata, masuri reparatorii eficiente impotriva incalcarii drepturilor fundamentale ale omului si impotriva exercitarii de presiuni nejustificate si a recurgerii la acte de intimidare de catre mijloacele de informare in masa asupra sistemului judiciar si a institutiilor implicate in combaterea coruptiei. Ar trebui sa se dea asigurari Consiliului National al Audiovizualului cu privire la independenta sa efectiva, iar acesta ar trebui sa isi indeplineasca pe deplin rolul prin instituirea si aplicarea unui cod de conduita in aceasta privinta”
Despre atacurile politice si mediatice asupra ANI: „O preocupare majora ramane faptul ca rapoartele ANI sunt in mod frecvent contestate, chiar daca bilantul actiunilor castigate de ANI in cazul atacarii deciziilor sale in instanta este pozitiv. Agentia, Consiliul National de Integritate (NIC) si personalul acestora au facut deopotriva obiectul unor frecvente atacuri politice si mediatice.”

Pozitii anterioare raportului MCV: Misiunea OSCE la alegeri, Comisia de la Venetia

In prezentarea raportului MCV, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene a aratat, miercuri, ca forurile europene au fost sesizate in legatura cu presiunile mediatice inclusiv de catre „numerosi jurnalisti”. El a subliniat ca raportul nu mentioneaza ziaristi anume, dar „exista campanii de presa impotriva unor persoane-cheie din institutii din domeniul justitiei”.

Raportul MCV vine la doua saptamani dupa un alt raport, elaborat de misiunea OSCE la alegerile parlamentare de la sfarsitul lui 2012, ce scoate in evidenta faptul ca tot mai multe media din Romania prefera sa devina un instrument la dispozitia partidelor politice, in loc sa joace un rol critic si analitic de caine de paza in relatia cu oficialitatile publice. Raportul da drept „exemplu viu” grupul media Intact, ce controleaza canale TV foarte populare, inclusiv postul de stiri Antena 3, dominant pe piata si detinut de Dan Voiculescu, fondatorul Partidului Conservator. Alte canale mentionate de interlocutorii delegatilor OSCE ca fiind afiliate unor diverse entitati politice sunt B1 si OTV.

Ce mai spune, intre altele, despre media din Romania raportul OSCE privind alegerile parlamentare:

Principalul canal de stiri care, potrivit raportului OSCE, a incercat sa mentina o linie editoriala independenta este Digi 24. TVR „a aderat in general la principiile sale” de a acoperi campania intr-un mod neutru si informativ, chit ca acest lucru a fost facut, potrivit interlocutorilor OSCE, intr-o maniera „prea precauta, evitand subiectele controversate pentru a asigura impartialitatea”.
Raportorii OSCE mentioneaza ca interlocutorii lor au notat ca rolul Internetului este in crestere, dar cetatenii se bazeaza mai mult pe televiziune pentru a-si obtine informatiile legate de subiecte politice. Sunt mentionata in raport polarizarea politica a mass media si afilierea politica tot mai mare a principalilor radiodifuzori.
Documentul mentioneaza si lipsa discursului politic, lipsa reflectata in felul cum mass-media a acoperit aceasta campanie: „Nu au existat aproape deloc programe dedicate unei analize mai serioase sau unor comentarii ale expertilor asupra programelor politice. Trasatura dominanta a fost schimbul de atacuri la persoana si criticile aduse reciproc de candidati, tendinta sustinuta adesea de televiziuni, pentru a atrage mai multi telespectatori”.
Legea electorala ar putea fi amendata pentru a mentiona reguli mai precise pentru acoperirea media a campaniei, reguli ce s-ar putea baza pe reglementarile care cer echilibru si impartialitate, cu respectarea libertatii editoriale.
In timpul campaniei, CNA a reusit sa solutioneze doar 12 din cele 25 de plangeri pe care le-a inregistrat, celelalte – inclusiv cele inregistrate in ziua alegerilor – fiind lasate sa astepte mult dupa data scrutinului.
autoritatile romane ar putea intari metodologia de monitorizare media a CNA pentru a-i intari capacitatea sa identifice derapaje in timpul alegerilor.
Legea Audiovizuala ar putea fi amendata pentru a reglementa mai detaliat rolul si atributiile CNA in timpul campaniei electorale.
Numirea membrilor CNA ar trebui sa nu tina cont de niciun amestec politic sau economic, pentru a-i spori independenta si credibilitatea, OSCE mentioneaza ca in timpul sedintelor CNA reprezentantii misiunii sale au constatat diviziunea politica din CNA, dar apreciaza ca forul s-a comportat profesionist.

Chestiunea presiunilor asupra institutiilor din sistemul judiciar a fost subliniata inca de acum jumatate de an si de Comisia de la Venetia – organul consultativ pe teme constitutionale al Consiliului Europei. La inceputul lunii august, in plin scandal post-referendum, presedintele acestui for, Gianni Buquicchio, arata intre altele ca:

„am primit informatii suplimentare de la Curtea Constitutionala despre continuarea presiunilor si amenintarilor la adresa judecatorilor. Este un principiu general al statului de drept ca presiunea asupra unei curti – fie ea constitutionala sau obisnuita – pentru a-i influenta deciziile este inadmisibila. (…) In ceea ce priveste amenintarile la impotriva judecatorilor, astept ca autoritatile romane sa protejeze judecatorii si familiile acestora si sa ia toate masurile necesare sa aduca autorii acestor amenintari in fata Justitiei.”