Victor Ponta anunta posibilitatea ca statul sa renunte la controlul Transgaz, o companie strategica. Argumente pro si contra cedarii participatiei majoritare catre actionari privati la o companie care tine de siguranta sistemului energetic national
Transgaz si Transelectrica sunt companii strategice, responsabile de siguranta sistemului energetic national. In plus, sunt companii care detin un monopol natural, fiind singurele posesoare de licente de transport al energiei electrice, respectiv gaze naturale. Cu toate acestea, premierul Victor Ponta considera ca statul nu trebuie sa ramana cu pachetul majoritar de 58% din actiunile companiei, putand sa isi reduca participarea, pentru a fi atrasi noi investitori privati. Mentionam ca in acest moment, Guvernul detine 58,5% din actiuni, restul aflandu-se la actionari privati. Vezi care ar putea fi argumente pro si contra renuntarii statului la controlul asbolut asupra unei companii strategice.
- Argumente pro
Asa cum a dovedit in mai multe randuri, statul este un prost manager al companiilor de stat. In schimb, investitorii privati ar avea interesul sa obtina profit cat mai mare, iar pentru atingerea unui astfel de obiectiv ar numi, cu siguranta, un management performant. De asemenea, ar fi mult mai putin influentati de deciziile politice. Astfel, compania s-ar putea dezvolta mult mai eficient si si-ar putea creste investitiile, ceea ce pentru economia nationala ar insemna un plus.
- Argumente contra
Transgaz este o companie de care depinde foarte mult siguranta sistemului energetic national. In situatii de criza, investitorii privati ar fi cei care ar lua deciziile, nu statul. Practic, interesul national s-ar afla la mana acestora, chiar daca statul ar ramane cu cel mai mare pachet de actiuni dintre toti actionarii luati individual. Presupunand ca ar avea un pachet de 49%, ar putea exista situatii in care toti actionarii privati sa se alieze, formand 51%, pentru a adopta decizii in AGA contrare interesului statului. Precizam ca privatizarea pachetelor majoritare de actiuni la companiile energetice a fost chiar subiectul unei discutii in CSAT, pe 25 septembrie 2007. Cu acea ocazie, presedintele Traian Basescu a spus statul trebuie sa-si pastreze pachetul majoritar la companiile considerate strategice. „Am considerat ca este bine ca statul sa isi pastreze pachetele majoritate in unitati precum Transelectrica, Romgaz, Transgaz, Conpet si Oil Terminal, companii pe care le consider strategice. Dar atentie, vorbesc de pastrarea pachetului majoritar”, spunea Basescu in 2007.
In conditiile in care exista tensiuni mari in zona din cauza Rusiei, cedarea controlului nu pare sa fie oportuna. Pot aparea moment cand trebuie luate decizii care sa contracareze eventualele jocuri ale Rusiei pe piata gazelor. Un exemplu este decizia din mai cand Transgaz a semnat un acord cu Exxon si Petrom ca toate gazele care vor fi produse in Marea Neagra sa intre in sistemul de transport romanesc. Acordul a fost semnat in conditiile in care compania austriaca OMV, actionar majoritar al producatorului de gaze Petrom, a convenit cu gigantul rus Gazprom extinderea gazoductul rus South Stream pana in Austria. Imediat dupa ce a fost parafata intelegerea intre compania austriaca si cea rusa, a aparut informatia potrivit careia gazele din Marea Neagra vor fi exportate, din momentul in care va incepe exploatarea lor, prin gazoductul rus South Stream. Practic, exista pericolul ca o mare parte din cantitatea de gaze pe care o va obtine Romania din Marea Neagra sa treaca direct in conducta ruseasca. Potrivit unor estimari, exista sansele ca productia de gaze din Marea Neagra sa fie de circa 6 miliarde de metri cubi de gaze pe an incepand din 2018-2020. Acum in Romania, productia anuala este de aproximativ 10 miliarde metri cubi, principalii producatori fiind Romgaz si Transgaz. Altfel, spus sunt momente in care momente statul trebuie sa aiba suficiente parghii pentru a interveni. Fapul ca in mai Transgaz, Exxon si Petrom au avut o anumita intelegere, nu inseamna ca peste 4-6 ani isi vor mentine intelegerea.
Prin South Stream, Rusia vrea sa-si sporeasca puterea pe care o are asupra tarilor care importa gaze de la Gazprom. Uniunea Europeana se opune tentativelor Moscovei de a-si extinde influenta prin gazoductul South Stream. De altfel, Comisia Europeana a adoptat o pozitie ferma in acest subiect, sustinand ca nu va negocia constructia conductei inainte de rezolvarea conflictului ruso-ucrainean. Chiar daca proiectul South Stream este oficial blocat, presedintele rus Vladimir Putin a cerut aliatilor sai sa actioneze „in spatele scenei”. De altfel, un stat membru UE a ascultat indemnul Rusiei. Este vorba de Ungaria. Parlamentul din Ungaria a pregatit un amendament legislativ care ar permite constructia gazoductului South Stream pe teritorul tarii fara sa fie nevoie de consultarea Uniunii Europene sau a altor institutii internationale.Insa ramane de vazut cat de „ascultatoare” vor fi si celelate state cu care Rusia are acorduri bilaterale pentru constructia gazoductului: Bulgaria, Slovenia si Serbia. In septembrie, Comisia Europeana a cerut din nou autoritatilor bulgare sa suspende lucrarile la constructia gazoductului South Stream, avertizand asupra unor posibile sanctiuni impotriva Bulgariei.
Proiectul gazoductul South Stream presupune transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagra, catre tarile din sudul si centrul Europei.
Transgaz este implicata si in proiectul conductei care leaga Romania de Republica Moldova. Este cunoscut faptul ca Moldova este dependenta 100% de gazul rusesc, iar conducta Iasi-Ungheni a fost construita tocmai pentru a exista si o alta alternativa. Etapa a doua a proiectului ar fi extinderea conductei pana la Chisinau. Acest proiect nu este tocmai pe placul Rusiei, motiv pentru care pune o serie de piedici prin societatea de transport MoldovaTransgaz, controlata de Gazprom.
Transgaz detine monopol. Nu exista o alta companie de transport al gazelor in Romania, nu exista concurenta in aceasta zona. In plus, tarifele de transport sunt reglementate de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), nu sunt stabilite de catre companie. Practic, nu se poate face o comparatie intre privatizarea pachetului majoritar la companii energetice de stat care au concurenta cu privatizarea pachetului majoritar al unei companii strategice cu monopol natural. De curand a fost privatizat prin bursa pachetul majoritar, 51%, al distribuitorului de energie Electrica SA. Insa nu este singurul distribuitor de energie din tara. Mai sunt fostele distributii de stat care in urma privatizarilor din anii trecuti au fost preluate de ENEL, E.On si CEZ.
Transgaz a trecut prin doua procese de listare pe bursa a unor pachete minoritare de actiuni. Inainte de 2008, statul detinea 85% din actiuni, iar Fondul Proprietatea 15%. In 2008, statul a vandut pe bursa BVB un pachet de 10% din actiuni. Apoi, in 2013, statul a renuntat la inca 15% din actiuni. De asemenea, Fondul Proprietatea a iesit din actionariatul Transgaz, vanzand in decembrie 2013 pachetul de 15% pe care il detinea. Procesul de tranzactie pe bursa de anul trecut nu a fost tocmai un succes, avand in vedere ca statul a incasat doar 72 milioane euro pe cele 15% din actiuni. Pretul de vanzare al actiunilor a fost de 179 de lei/titlu, cu 16% mai mic decat pretul unei actiuni care se tranzactiona pe bursa inainte de lansarea ofertei. In plus, banii castigati nu s-au dus in companie, ci la bugetul statului.
In acest moment, compania este administrata de un management privat. Daca se doreste performanta asa cum sustine premierului, exista o parghie la indemana: sa fie lasati managerii privati sa dezvolte compania si sa elimine eventuale presiuni politice neadecvate.
Precizam ca Victor Ponta a declarat, joi, la sediul Transgaz Medias, ca Guvernul nu trebuie sa ramana cu pachetul majoritar de 58% din actiunile companiei, putand sa isi reduca participarea, astfel incat sa fie atrasi noi investitori privati care sa permita companiei sa se dezvolte.
„Daca va fi bine pentru companie, in viitor, sa va dezvoltati, nu cred ca Guvernul Romaniei trebuie sa ramana cu 58%, poate sa-si reduca participatia, putem sa atragem noi investitori privati care sa va permita sa va dezvoltati in continuare. Pana la urma sunt multe guverne care detin pachete minoritare la companii, acele companii se dezvolta foarte bine, cu management performant, cu toate standardele pe care le aplica o companie transparenta si performanta in Europa anului 2014”, a declarat premierul, potrivit Mediafax.