VIDEO 4 lucruri importante pe care părinții trebuie sa le știe despre malformațiile vasculare cerebrale. Dr. Stefanita Dima: Durerile de cap la copii nu sunt disimulate, se tăvălesc pe jos de durere, își smulg părul din cap

Malformațiile arterio-venoase cerebrale sunt de diferite tipuri: fistule, adică comunicări aberante între artere și vene, fistule care au și un nidus, un bol de spaghete între artere și vene. Anomalii ale vaselor sunt și anevrismele, dilatații ale vaselor de sânge, ale arterelor, hemangioamele, adică un fel de lacuri vasculare, tot ca bolul de spaghete, dar în care sângele circulă mai încet decât în malformațiile arterio venoase propriu zise. Dr. Stefanita Dima, medic primar radiologie și imagistică medicală, explică pentru HotNews.ro cateva aspecte importante legate de aceste malformații.

1. Cred că primul lucru important de știut este că un plâns, altul decât plânsul obișnuit al copilului, trebuie să ne alarmeze și nu trebuie să ezităm să mergem la medic și spun asta cu toată responsabilitatea.

Pe mine nu mă sâcâie un părinte care vine la spital, ori mă sună acasă degeaba, că i se pare că copilul are ceva. Măcar să mă sune și să trecem bine pe lângă o situație deosebită, decât să nu mă sune și să trecem prost pe lângă o situație care, uite, rara ce-i drept, și dacă apare e dramatică.

2. Copiii sunt foarte expresivi. Durerile de cap la copii nu sunt disimulate, se tăvălesc pe jos de durere, își smulg părul din cap, își iau capul în mâini. Trebuie urmărite lucrurile acestea. Părintii trebuie să știe că dacă copiii acuză o durere de tipul acesta, durerea poate să aibă un substrat organic. Nu trebuie să îi acuze de prea mult teatru sau să îi ignore. Or fi și cazuri în care copiii doresc în felul acesta să atragă atenția, dar în majoritatea cazurilor e bine să luăm în seamă.

3. Al treilea lucru ar fi că la copiii foarte mici e bine ca orice schimbare a minei feței sau a reliefului feței sau a formei gurii sau lucruri de genul acesta trebuie să le luăm în seamă.

Am întâlnit până în 50 de cazuri, să fie 20, 30 de cazuri, de accidente vascular ischemice la copii mici sau foarte mici unde părinții au venit poate a doua zi, poate a treia zi. Era prea târziu, murise țesutul cerebral care era irigat de vasul ăla astupat. Dacă veneau mai repede, poate intram și aveam șansă de a restabili circulația respectivă, creierul să nu moară. E foarte adevărat că odată mort creierul acela, creierul din jur, creierul adiacent are mare capacitate să preia din activitatea lui, până la aproape de 100% din activitatea creierului mort și la copii merge grozav lucrul ăsta. Eu am văzut deficite dramatice care s-au recuperat într-un an, doi de zile, de nu ziceai că a avut ceva copilul respectiv.

4. Investigațiile din viața intrauterina trebuie luate foarte în serios pentru că se poate depista din timp o anomalie de vena Galen. Este cea mai frecventă în viața intrauterina și dacă se întâmplă lucrul ăsta, avem posibilitatea să ne pregătim pentru a evita un dezastru, o insuficiență cardiacă severă. Când se închide canalul arterial, în ziua a doua, a treia, atunci insuficiența ar trebui sa fie mai mare, vedem cum suportă închiderea canalului arterial și dacă e problemă, în ziua a treia, a patra, ne apucăm și astupam comunicarea aberantă. Dacă facem asta, copilul este un copil absolut normal, dacă nu o facem, poate să decedeze și nu se mira nimeni pentru că chiar e comunicare în plin canal, e debit mare, inima nu are cum să facă față. Diferența este foarte mare între a te pregăti si a ști bine despre ce e vorba și a vedea o situație de la o oră la alta că se degradează și nu știi de unde să-l apuci și zici ‘o fi de la inimă, nu știu de unde o fi’.