VIDEO Ce se întâmplă cu Autostrada Transilvania după ce tronsonul PNRR a pierdut finanțarea. Ce secțiune ar putea fi gata, totuși, în 2025
„Adio bani foarte ieftini din PNRR”, după ce două tronsoane din Autostrada Transilvania A3 au pierdut finanțarea prin mecanismul european de redresare post-pendemică. Unul dintre tronsoane ar putea fi gata anul acesta, iar pentru mare parte din lucrări deja s-au folosit banii PNRR, însă pe un alt tronson mult în urmă statul va trebui să finanțeze proiectul din bugetul propriu. În plus, există șansa ca tronsoanele finalizate să rămână „muzeu”, susține Pro Infrastructura.
„Autostrada Transilvania, a fi sau a nu fi muzeu”, spune Asociația Pro Infrastructura, la două zile de la anunțul ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, despre scoaterea din PNRR a 250 din totalul de 430 kilometri de autostradă, inclusiv a celor 42 km ai Autostrăzii A3 Nădășelu-Poarta Sălajului.
Un tronson din Autostrada Transilvania, cu șanse de deschidere în 2025
„Am fost curioși să vedem ce se (mai) mișcă pe aceste șantiere… începute în urmă cu 4 ani și jumătate!”, spune organizația civică activă în domeniul monitorizării proiectelor de infrastructură și publică o filmare din dronă de pe A3.
„Cei de la UMB momentan sunt foarte bine mobilizați doar pe sectorul de 12 km dintre Zimbor și Poarta Sălajului și pare-se că vor să scape de el spre sfârșit de 2025 ca să-și mute forțele pe A7. Așteptăm să-i vedem și la nodul Românași, deocamdată neatins, fără de care tronsonul e muzeu, adică nu poate fi deschis traficului”, potrivit Pro Infrastructura.
„Din păcate, mobilizarea anemică a UMB de pe segmentul Zimbor-Topa Mică și nepăsarea oficialilor CNAIR față de conexiunea provizorie necesară la nord de Topa Mică ne garantează că nu vom circula în 2025 și pe acești aproximativ 15 kilometri. Deși tehnic este încă posibil”, avertizează organizația civică.
Mai departe, între Topa Mică și Nădășelu „cei de la UMB sunt ca și inexistenți”, spune ONG-ul care amintește că pe acea secțiune, pe mijlocul traseului, un alt constructor – turcii de la Olzaltin – sunt responsabili să realizeze două viaducte ce au fost licitate separat, ulterior lansării proiectului, pentru a devia traseul acolo unde în teren s-a dovedit a fi prea dificil să fie realizată autostrada pe aliniamentul original din cauza solului instabil.
„E drept, secțiunea ar fi muzeu fără viaductele Ozaltin. Turcii se mișcă bine în cele două puncte de pe traseul modificat dar pot să le finalizeze doar cu foarte mari eforturi în termenul contractual de execuție de 18 luni”, spune Pro Infrastructura.
Impactul finanțării de la buget pe segmentele din Autostrada Transilvania scoase din PNRR: 1,3 miliarde de lei
Cât privește finanțarea, Asociația explică faptul că lucrările deja executate pe tronsonul ce încă poate fi dat îăn traifc în 2025 au fost deja decontate din bani europeni, însă restul lucrărilor cel mai probabil vor intra pe fonduri de la buget.
„Adio bani foarte ieftini din PNRR, cam ca la „rate fără dobândă” când îți iei televizor. În schimb, statul nostru incompetent riscă să achite ce-a mai rămas exclusiv din bugetul propriu: vreo 20% din lucrări pe Nădășelu-Poarta Sălajului și aproape 100% din viaductele executate de Ozaltin. Un miliard de lei fără TVA doar valoarea contractului cu Ozaltin la care mai punem vreo 300 milioane lei necesare pentru ce mai trebuie să facă UMB. Un fleac”, scrie Pro Infrastructura.
„Rămâne de văzut dacă responsabilii din CNAIR și MT se vor urni rapid ca să transfere aceste proiecte pe Programul Transport unde oricum nu mai e loc. Sau dacă statul (adică noi) își va asuma dauna și va scoate banul din buzunar care este purtător de dobândă de vreo 6-7-8% în funcție de cum se va mai putea împrumuta România în 2025 și 2026”, mai notează ONG-ul.
A3 Nădășelu – Zimbor:
- Sector: SECTIUNEA 3A SI SECTIUNEA 3B, SUBSECTIUNEA 3A2: NADASELU – MIHAIESTI SI 3B1: MIHAESTI ZIMBOR
- Lungime: 30.06 km
- Antreprenor: Asocierea Spedition UMB – Tehnostrade – Electromontaj
- Valoare: 1.5 mld lei (fără TVA) – preț actualizat
- Contract semnat: 22 septembrie 2020
- Durată: 12 luni proiectare + 24 luni execuție (termen contractual extins între timp)
- Stadiu fizic (iulie 2025): 84%
- Data posibilă pentru finalizare: T2 2026 – T4 2026
A3 Zimbor – Poarta Sălajului:
- Sector: SUBSECTIUNEA 3B2: ZIMBOR – POARTA SALAJULUI
- Lungime: 12,24 km
- Antreprenor: Asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade
- Valoare: 836 mil lei (fără TVA) – preț actualizat
- Contract semnat: 1 iulie 2020
- Durată: 12 luni proiectare + 24 luni execuție (termen contractual extins între timp)
- Stadiu fizic (iulie 2025): 77%
- Data posibilă pentru finalizare: T4 2025 – T2 2026
Ce spune Ministerul Proiectelor Europene: Proiecte de 6,3 miliarde de euro vor fi eliminate din PNRR
Proiecte în valoare de aproximativ 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026, astfel că acestea vor fi eliminate din Programul Național de Redresare și Reziliență, unde erau incluse pentru finanțare, a declarat, marți, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru. El a precizat că România are termen până la finalul lunii iulie pentru a trimite Comisiei Europene forma revizuită a PNRR.
Marți, ministrul Fondurilor Europene și reprezentanți ai ministerelor care au proiecte finanțate prin PNRR s-au întâlnit cu „șefa” PNRR, Celine Gauer, pentru a continua renegocierea Planului. Mai exact, ca să stabilească ce proiecte râmân finanțate prin PNRR și ce proiecte pierd finanțarea. Ministrul Pîslaru spune, despre discuția care a durat aproximativ trei ore, că „a fost foarte bună”.
„Lista (n.red. proiectelor eliminate) va deveni publică imediat ce vom avea memorandumul de asumare, nu este un secret, dar negocierile sunt încă in derulare. E vorba de toate proiectele care pur și simplu nu au început”, a explicat ministrul.
Întrebat despre ce se va întâmpla cu proiectele scoase din PNRR, dacă șantierele vor fi puse în conservare sau pur și simplu abandonate, Pîslaru a spus că pot fi găsite surse de finanțare alternative, în funcție de prioritizare și de fluxul de numerar.
„Avem mai multe tipuri de stadii. Avem proiecte pentru care sunt semnate doar contractele și nu se întâmplă nimic pe ele. La acele proiecte, evident, mai degrabă închizi contractele și aștepți să vezi altă sursă de finanțare.
Dar avem și proiecte mature, care sunt în implementare și care poate abia au început, dar sunt cruciale pentru modernizarea țării, de exemplu, autostrăzile A7, A8. Deja am vorbit cu Ministerul de Finanțe, Ministerul Dezvoltării. Vom avea un mecanism de prioritizare, să găsim surse alternative de finanțare, avem politica de coeziune, avem fondul de modernizare, avem Banca Europeană de Investiții și veți vedea, trebuie să meargă în paralel. Odată ce clarifici ce intră și ce nu intră pe PNRR, evident trebuie să verifici spațiul fiscal pe care îl ai și cum plasezi toate celelalte proiecte și care e fluxul de numerar. Ce nevoie ai de finanțare în acest an”, a explicat ministrul.
Ministerul Transporturilor: „Nu pierdem niciun ban din PNRR!”
Drept reacție, Ministerul Transporturilor (MT) anunța marți că România nu pierde niciun euro din PNRR destinat sectorului transporturilor.
„În urma discuțiilor tehnice purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a stabilit că proiectele care rămân în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără a mai necesita cofinanțare din bugetul de stat. Mai mult, ajustările financiare necesare – determinate de creșterile de prețuri la materialele de construcție, energie și carburant – vor fi acoperite din fonduri europene, conform prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 64/2022”, transmite Ministerul.
Proiectele care rămân finanțate 100% din PNRR sunt:
Infrastructură rutieră:
- Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani;
- Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina – Holdea).
Infrastructură feroviară:
- Toate cele 4 loturi ale tronsonului CF Cluj – Episcopia Bihor;
- Un lot din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș (Lugoj – Timișoara).
Ce proiecte de infrastructură au fost scoase din PNRR
În privința proiectelor care au fost excluse parțial sau total din PNRR, MT „subliniază că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită. Astfel, România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiți până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuție”.
Printre proiectele care au fost scose din PNRR, enumerate de MT:
- Autostrada Buzău – Focșani (A7) – finalizată și deschisă circulației;
- Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău (A7) – finalizat și dat în circulație;
- Secțiunile Leghin – Moțca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8) – contracte semnate, dar cu lucrări incipiente;
- Secțiunile Nădășelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania) – lucrări în curs, termene actualizate de finalizare pentru anul 2026
- Loturile 1, 3 și 4 din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș.
„Toate aceste proiecte vor fi continuate și duse la bun sfârșit prin Programul Transport 2021–2027 sau din alte surse europene, convenite împreună cu Comisia Europeană”, susține Ministerul.
Ministerul se apără și spune că „modificările privind finanțarea prin PNRR nu sunt cauzate de erori administrative sau de slaba gestionare a proiectelor. Schimbările sunt cauzate de anumite necorelări tehnice între sistemul european de achiziții (JOUE) și cel național (SICAP), în special privind vizibilitatea publicării unor erate”.
INTERVIURILE HotNews.ro