VIDEO Cine va evalua proiectele de 62 de miliarde de euro inscrise de guvernul Romaniei in concursul pentru "mecanismul Juncker": Jyrki Katainen, un "greu" al Comisiei Europene, spune ca evaluatorii vor fi oameni din sectorul privat, care stiu piata financiara

Lista de investitii in valoare de 62 de miliarde de euro trimisa de Guvernul Ponta la Bruxelles pentru „mecanismul Juncker” va fi evaluata, alaturi de proiectele trimise de alta tari, de o echipa de experti din sectorul privat, „care cunosc piata financiara si diverite industrii”, a spus intr-un interviu pentru HotNews.ro comisarul Jyrki Katainen, vicepresedinte al Comisiei Europene. Intrebat daca lista romaneasca este credibila, Katainen a evitat un raspuns clar, dar a spus ca guvernele europene trebuie sa-si stabileasca foarte clar prioritatile de investitii.

Interviul VIDEO integral:

• Jyrki Katainen a inceput cu Romania un tur de promovare a planului de investitii promovat de presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Katainen a discutat luni dimineata atat cu premierul Ponta, cat si cu o audienta formata din bancheri, carora le-a explicat mecanismul planului de investitii. Pentru mai multe detalii despre planul Juncker, citeste aici

Rep: Ce documente ati cerut de la Statele Membre pentru proiectele care participa la competitie (studii de fezabilitate, proiecte tehnice)? Si care este termenul limita pentru depunerea acestor documente?

Jyrki Katainen: Suntem pe cale sa construim „o conducta” europeana pentru proiecte. Pentru toate statele membre sau municipalitatile care doresc sa faca investitii, acest lucru inseamna ca noi ajutam tara respectiva sau municipalitatea daca au nevoie de ajutor, sa structureze proiectele, precum investitii in cale ferata sau investitii intr-un centru de cercetare si dezvoltare, asa incat proiectul sa fie viabil, sigur si foarte transparent. Proiectul este, apoi, transmis prin „conducta”, ceea ce inseamna ca investitorii privati pot sa vada ce fel de proiecte exista, daca vor sa finanteze ceva sau nu. Daca proiectul in sine are nevoie de sprijin public, el poate obtine imprumuturi de la Fond european pentru investitii strategice (EFSI), sau poate obtine fonduri structurale – fondurile structurale pot fi folosite pentru a finanta partial proiectul. Vrem sa ajutam si sa sprijinim statele membre sa structureze proiecte de inalta calitate, care sa treaca prin „conducta” europeana pentru a atrage bani privati.

Rep: Dar Comisia Europeana a solicitat studii de fezabilitate, proiecte tehnice?

Jyrki Katainen: Nu inca. Echipa care realizeaza lista colecteaza proiecte pe care le trimit statele membre. Daca statele membre doresc sa obtina finantare din partea EFSI, ele trebuie sa depuna cereri la banci, iar bancile le evalueaza.

Rep: Cine va face parte din comitetul de experti care va evalua aceste proiecte?

Jyrki Katainen: Nu stim inca cine sunt, exact. Dar cei mai multi vor fi oameni din sectorul privat, care stiu piata financiara, cunosc diverse industrii, sunt suficient de competenti pentru a evalua proiecte complicate si diverse. E important de subliniat ca vorbim despre imprumuturi, nu despre „free money”. E foarte important ca nu exista motivare politica la luarea deciziei, toate proiectele trebuie sprijinite in functie de meritul lor. E un sistem corect cu toata lumea si, pentru ca pragul maxim al imprumuturilor de la EFSI este de 30% din totalul proiectului, trebuie sa atragem bani privati. De aceea, sectorul privat, de la care sunt asteptate investitii in cai ferate sau autrostrazi, trebuie sa stie ca proiectul a fost analizat de profesionisti si ca in spatele lui nu exista vreun castig politic.

Rep: Referitor la aceste investitii private pe care proiectele trebuie sa le atraga pentru a deveni realitate, credeti ca sectorul bancar din Romania, din acest moment, se poate adapta la instrumentele complexe pe care Comisia Europeana le descrie in acest plan?

Jyrki Katainen: Nu vad vreo problema majora in sectorul bancar din Romania. As dori sa incurajez bancile nationale de investitii, de asemenea bancile din zona de retail, sa imprumute bani de la EFSI pentru a finanta IMM-uri. Pentru ca aceasta este o zona in care fondul ar trebui sa investeasca mai mult. De asemenea, sunt posibile investitii de capital in companii. Acest lucru e foarte important, pentru ca EFSI nu poate sa imprumute bani direct IMM-urilor. Sunt sigur ca sunt numeroase IMM-uri carora le lipseste capitalul necesar si au nevoie de bani pentru a creste.

Rep: Revenind la lista, cand va fi anuntata lista finala de proiecte?

Jyrki Katainen: Nu exista o lista finala. „Conducta” de proiecte si decizia de investitii vor lucra continuu. Banca va evalua proiecte tot timpul, le va alege pe cele mai bune. Este un proces continuu. Unele proiecte care trec prin conducta nici nu au nevoie, neaparat de sprijin public. Unele pot fi finantate doar de catre sectorul privat – cel mai bun scenariu posibil. Dar unele poate vor avea nevoie de imprumuturi din resurse publice si, daca sunt suficient de bune, le vor obtine.

Rep: Romania a transmis Bruxelles-ului o lunga lista, de circa 230 de proiecte, in vederea acestei scheme de finantare propuse. Toate aceste proiecte cer finantari de 62 miliarde de euro. Stiu ca Presedintele Juncker si dumneavoastra ati facut apel la proiecte credibile si fezabile, dar aici, in Romania, am vazut o lunga lista de proiecte copiate din zona de fonduri structurale. Din acest punct de vedere, cat de credibila este aceasta lista din partea guvernului Roman? Pentru ca nu am vazut vreun proiect nou, creativ.

Jyrki Katainen: Trebuie sa tineti minte ca daca guvernul Romania doreste imprumuturi mai mari pentru proiecte, economia trebuie sa fie suficient de puternica pentru a lua acel imprumut. Nu vorbim despre fonduri nerambursabile sau granturi, ci despre imprumuturi. Cred ca nimeni nu poate absorbi un astfel de imprumut pentru a finanta totul deodata. Deci depinde de guvernul Romaniei sau oricine este detinatorul proiectului sa stabileasca ce este prioritar – sa spuna „acesta este proiectul de care avem nevoie cel mai mult, putem folosi partial si fonduri structurale, dar avem nevoie de ajutor sub forma unor imprumuturi mai ieftine”.

Rep: Cand va incepe competitia pentru proiecte din sectorul privat?

Jyrki Katainen: Sectorul privat va obtine investitia daca este considerata profitabila. Daca sectorul privat are nevoie de imprumuturi de la EIB, poate depune cereri oricand, acest lucru se intampla zi de zi. EIB acorda imprumuturi de circa 70 miliarde de euro anual, deci oricand e bine sa faci planuri de investitii.

Rep: Cum va comunica Comisia Europeana acest plan de investitii pentru IMM-uri, asa incat o firma mica de aici, din Bucuresti, sau una din tara dumneavoastra sa aiba acces la aceleasi informatii in legatura cu aceasta mare schema de investitii?

Jyrki Katainen: Sunt doua modalitati. Prima este road-show-ul meu, vreau sa transmit mesaje clare catre IMM-uri, dar dorim si sa informam si bancile nationale de investitii – care de cele mai multe ori sunt responsabile cu furnizarea de imprumuturi sau de investitii de capital catre IMM-uri. Vom informa bancile in legatura cu noile oportunitati si speram ca statele membre si bancile vor fi active in aceasta privinta, pentru ca exista acum oportunitati noi, iar autoritatile locale trebuie sa transmita cum pot fi folosite aceste oportunitati.

Rep: Referitor la fondurile structurale pentru perioada 2014-2020. Romania nu are programe operationale aprobate pentru politicile de coeziune. Cand credeti ca vor fi aprobate de catre Comisie?

Jyrki Katainen: Nu stiu. Probabil colega mea Corina Cretu stie mai mult.

Rep: Ministerul roman al Fondurilor Europene a anuntat ca vor sa inceapa o noua perioada de inscriere a proiectelor pentru noua perioada – inainte de aprobarea actualelor proiecte. Cum vedeti aceasta solutie? Este una riscanta, sau una benefica?

Jyrki Katainen: Nu as dori sa intru pe teritoriul Corinei, ea stie mult mai bine.

Rep: In cadrul Comisiei dumneavoastra coordonati si unul dintre cele mai sensibile domenii, cel al locurilor de munca. Am vazut pozitia dlui Juncker, dar as dori dori sa o aud si pe a dumneavoastra. Cum evaluati masurile anuntate de premierul britanic, David Cameron, referitoare la forta de munca. Exista riscul ca o astfel de masuri sa fie luate de alte guverne UE?

Jyrki Katainen: Cred ca libera circulatie a oamenilor este una dintre valorile fundamentale ale UE. Si trebuie sa ne asiguram ca va ramane asa. In acelasi timp, trebuie sa acceptam adevarul ca, pentru ca integrarea sa ramana un proces drept in ochii oamenilor, trebuie ca statele membre sa aiba posibilitatea sa limiteze abuzurile in cazul in care oamenii nu cauta un loc de munca sau nu muncesc intr-o anumita tara. Este, deci, o chestiune de corectitudine. Dar, dupa cum am spus, libera circulatie a oamenilor este una dintre valorile fundamentale ale UE, o valoare care cred ca este impartasita si acum.

Rep: In privinta acordului de liber schimb cu SUA, in prezent sunt discutii foarte aprinse pe aceasta tema. Iar TTIP este una dintre prioritatile Comisiei dumneavoastra. Ce poate aduce un acord de asemenea proportii pentru o economie mica precum cea a Romaniei?

Jyrki Katainen: TTIP este foarte important din punct de vedere al aparitiei de noi locuri de munca. Un astfel de acord ar insemna ca exista o piata unica UE-SUA. Pentru toate companiile, dar mai ales pentru IMM-uri ar fi mai usor sa investeasca in SUA, sa creeze mai multe joburi fara toate aceste bariere de comert.

Mai ales pentru IMM-uri, acest acord este crucial, la fel si pentru companiile romanesti.